"Au încercat românii să câştige imunitate, să îşi întărească sistemul imunitar cu vitamina D. Este utilă după doi ani de experienţă în lupta cu Covid-19? Putem spune că această formulă este una de succes", a întrebat Val Vâlcu.
"În ultima perioadă s-a studiat foarte mult efectul vitaminei D asupra organismului, asupra metabolismului şi a diverselor celule în mai multe sisteme, inclusiv cel imunitar. La ora actuală, opinia generală este că acolo unde există un deficit al vitaminei D, ea este necesară. Completarea deficitului cu diverse suplimente aduce un beneficiu al imunităţii.
Dar vitamina D, ca tratament sau profilaxie, nu este o soluţie pentru afecţiuni", a reacţionat dr. Diana Deleanu.
În continuare, aceasta a vorbit despre afirmaţiile de la începutul pandemiei, când se spunea că hiperreacţia sistemului imunitar este cea care pune probleme.
"Noi suntem diferiţi, şi suntem diferiţi prin genele noastre şi prin mediul în care am trăit. Un mare imunolog a spus că în medicină nu există minuni. Iar dacă avem o minune medicală să căutăm o mutaţie genetică care poate să explice de ce un pacient evoluează pentru o infecţie care, să zicem, ar fi banala la majoritatea indivizilor, spre un caz sever sau deces. Pe partea cealaltă, exact un alt tip de mutaţie, la un alt nivel, poate să te protejeze de boală. Modul în care funcţionează sistemul nostru genetic şi partea imună este extrem de important. Din păcate, nu avem toate cunoştinţele ca să explicăm fiecare diferenţă", a mai spus aceasta.
Cum ne pregătim pentru toamnă, în contextul COVID-19 şi al virozelor de sezon
"Suntem la începutul valului 6 pandemic, deci vine. Din tot ce cunoaştem până acum, există diverse metode ca să ne pregătim. Cele mai importante sunt cele de profilaxie. Şi există profilaxia obişnuită, de a evita persoanele îmbolnăvite. De a ne proteja noi prin mască sau prin reguli de igienă. Să ne spălăm pe mâini cu apă cu săpun, lucruri importante.
Dar cercetarea a concluzionat că putem realiza o profilaxie activă prin vaccinare. Vaccinarea, împreună cu utilizarea de antibiotice, este o metodă medicală care a dus la speranţă de viaţă crescută în populaţia noastră. Au prelungit viaţa. Vaccinurile, astfel, trebuie să le folosim cu scop profilactic. Unele se dau la toată populaţia, de la câteva zile de la naştere, iar altele se dau cu anumite condiţii: fie ne deplasăm în zone endemice, fie vine un sezon cu risc crescut, iar cei care au deja o afecţiune şi la care riscul de îmbolnăvire e mai mare, au recomandare de vaccinare.
Şi atunci avem populaţie de risc. De regulă, cei care sunt mai în vârstă constituie o populaţie de risc, pentru că sistemul imunitar scade odată cu vârsta, anumite îmbolnăviri (pulmonare, cardiace) trebuie vaccinate. Este o regulă medicală generală! Deşi în ultima perioadă trăim cu un val important al campaniilor anti-vacciniştilor", a mai precizat specialistul.
Soluţii pentru persoanele care nu generează răspuns imun
"Sigur că există soluţii. Poate acesta este unul dintre aspectele pozitive ale pandemiei. Cercetarea medicală s-a dezvoltat extraordinar de mult, iar în acest interval de timp relativ scurt am avut la dispoziţie posibilitatea unor medicamente de diverse tipuri, inclusiv biologice, cum ar fi anticorpii monoclonali, care ajută la tratament, dar şi la prevenţie. La ora actuală dispunem de o modalitate de prevenţie pentru infecţia cu SARS-COV2 în care dacă administrăm anticorpi monoclonali putem face profilaxia infecţiilor COVID-19. Dacă dăm acest anticorp monoclonal, pacienţii sunt protejaţi pe o perioadă mai îndelungată. Studiile arată o protecţie de până la 6 luni dacă se administrează două tipuri de anticorpi", a concluzionat dr. Deleanu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
