PIB-ul Ungariei a crescut cu 7,1% în 2021, care, alături de Polonia, este economia cu cele mai bune performanțe din bloc, depășind cu mult media Uniunii Europene de 5,2%. Conform acelorași informații, România se află pe locul 6, cu 5,6%. Cum a fost posibil?
”Una dintre explicațiile pe care le puteam avea pentru faptul că Ungaria trece mai ușor prin această criză și a înregistrat o creștere economică foarte importantă anul trecut, iar acum o duce mai bine decât noi, care suntem în scădere, ar fi aceea că istoria politicii economice a fost, în Ungaria, diferită de cea din România, încă de la marea criză din 2007-2008.
Au trecut dincolo de spațiul european
Atunci, o serie de țări, Ungaria, Polonia, la care, în mare măsură, putem adăuga Slovacia și Slovenia, au dezvoltat o politică extracomunitară, adică și-au orientat interesele economice spre zone din afara Uniunii Europene, în principal spre zona Asia-Pacific, care avea mari disponibilități de investire cu fonduri importante pe care putea și dorea să le investească în Europa. Nu mă refer neapărat la China, deși este actorul principal acolo, dar sunt și alte țări care au dezvoltat o astfel de politică, începând de la Coreea de Sud, Thailanda, Vietnam și așa mai departe, țări care afișează acum o dezvoltare importantă.
Ce înseamnă această orientare extracomunitară? Înseamnă că ei au permis să înceapă negocieri cu aceste zone, pe care Uniunea Europeană nu le recomanda neapărat, în domenii foarte importante, cum ar fi infrastructura, domeniu unde Ungaria a continuat să dezvolte o rețea de infrastructură foarte modernă, dar mai ales în energie”, a declarat profesorul Coșea.
În același timp, a continuat economistul, ”Ungaria și Polonia au început negocieri importante cu China în legătură cu dezvoltarea producției de energie nucleară. Polonia este încă în stadiul de discuții, Ungaria a avansat mai mult. În același timp, au demarat negocieri, finalizate cu succes în Ungaria, de dezvoltare pe teritoriul lor a unor industrii moderne, cum sunt cele de baterii pentru mașinile electrice, au adus importante centre de dezvoltare-cercetare pe teritoriul lor. La Budapesta este cel mai important centru de dezvoltare a cercetărilor din domeniul 5G din Europa, unitate înființată cu sprijinul Huawei și unde lucrează 1000 de ingineri unguri”, a explicat analistul.
O politică mai specială
În plus, a adăugat Mircea Coșea, Budapesta a ”încercat să reglementeze anumite situații legate de prețul energiei. Aici Ungaria are o politică absolut specială, pe care o observăm, fără a dori neapărat să o urmăm, aceea a unei relații foarte speciale cu Rusia, care a condus la relații comerciale pe termen lung cu Gazpromul, dar care a avut, până la urmă, ca efect un preț foarte scăzut la gazele naturale livrate Ungariei. Mi se pare că este cel mai scăzut din Europa.
Având un preț mic și stabil pe termen lung la importul de gaze, acest lucru lucru a permis Ungariei să treacă mai ușor peste criza energetică. Prețul facturilor și al tuturor costurilor legate de energie au fost mai mici în Ungaria decât în celelalte țări, mult față de România (și Ungaria a avut probleme, dar mult mai ușoare). Prin urmare, Ungaria a reușit, pe fondul acestor prețuri mai mici, să plafoneze prețurile la energie pentru o anumită perioadă de timp, pentru că având stabil prețul de import, putea să beneficieze de stabilitate și la plafonarea prețurilor. Dacă nu ai prețul stabil la importuri, nu poți să faci acest lucru, vezi cazul României, și Ungaria a reușit, de asemenea, să aibă o mai mare facilitate pentru dezvoltarea unor politici de intrare pe sistemul de distribuție a gazelor naturale al Gazpromului. Acest lucru înseamnă că, în strategia de dezvoltare a Gazpromului, Ungaria are un loc important, ca un hub de distribuție. Dar acest aspect este pentru perioada următoare.
A stimulat domenii aparent minore
Altă politică pe care a dezvoltat-o Ungaria a fost aceea a stimulării producției agro-alimentare prin susținerea producției interne de materie primă și de prelucrare a ei în interiorul țării. Ungaria are, în acest sens, o politică eficientă de mai mult de 15 ani. Ea îi încurajează și sprijină foarte mult pe fermieri, unirea acestora în unități de prelucrare, stimulează mărci importante de produse, ce se pot impune în Europa, mai ales la brânzeturi și băuturi, și a favorizat foarte mult, în ultima perioadă, producția internă de carne de porc, oferind anumite subvenții, în condițiile în care, așa cum se știe, criza cărnii de porc prin refuzul Chinei de a mai importa din Ungaria a scăzut prețurile foarte mult, iar pentru a-i ajuta pe producători, statul i-a ajutat”, a spus economistul.
Capitalul străin curtat, dar și pus la treabă
Profesorul Coșea a subliniat și alt ”element pe care trebuie să îl punem în discuție în legătură cu politica Ungariei, mai deosebită de altele, și anume politica față de capitalul străin. Ungaria este foarte atentă cu capitalul străin. Spre deosebire de declarațiile, uneori foarte belicoase, ale premierului Viktor Orban, Ungaria este o țară considerată de capitalul străin ca fiind foarte prietenoasă. S-au făcut investiții foarte mari în ultima perioadă în domenii importante, cum ar fi auto, cu atragerea constructorului japonez Suzuki, în producția de baterii pentru mașinile electrice. Dar Ungaria a impus și anumite condiții, care au avut o dublă explicație.
În primul rând este aceea de a pretinde capitalului străin o contribuție mai mare la rezolvarea problemelor interne ale țării, așa încât în timpul acestei crize, Ungaria a negociat cu capitalul străin reprezentat de mari companii, să dezvolte o politică de ajutorare a celor cu venituri mici printr-un sistem de tip economat, cum ar fi mărfuri cu preț mai mic, bonusuri, donații și așa mai departe, a plafonat, cu acordul acestor firme, prețul la unele produse de bază.
A doua explicație a acestei politici este de electorală: Orban a dorit să arate că el stăpânește raporturile cu capitalul străin și că îl poate folosi în momente complicate pentru țară. Ceea ce, până la urmă, s-a dovedit bune.
Adaptarea la condiții
În acest context poate ar fi bine să amintim și de Polonia, care are o politică de stimulare a unor ramuri de vârf și devenind printre mari producători ai lumii. Spre exemplu, faptul că timp de 10 ani nu a cerut nici un fel de impozit producătorilor de mere au devenit primii producători mondiali, depășind Statele Unite și China, are o producție însemnate de alte mărfuri, care nouă ni se pare minore, dar care aduc foarte mari profituri Poloniei, cum ar fi ceaiurile medicinale, domeniu unde a devenit lider mondial, mâncare pentru animale, lider mondial, producția de melci, lider mondial. Sunt niște orientări care, atât în cazul Ungariei, cât și al Poloniei, arată că aceste țări s-au adaptat la anumite condiții și au putut să treacă mai ușor peste această criză.
În concluzie
Concluzia ar fi că întotdeauna când ești într-o situație dificilă, cum este această criză globală, și cu efect multiplu, pentru că este și energetică, dar și sanitară și așa mai departe, trebuie ca factorii, condițiile externe să fie filtrate printr-o foarte atentă urmărire a interesului național. Deși suntem integrați în Uniunea Europeană, fiecare țară are propria ei economie, fiecare țară are propriul ei popor, consumatori, plătitori de impozite. Deci trebuie o adaptare care, până la urmă, ca principiu de bază, nu poate avea decât unul singur, acela al interesului național. Nu știm cum va evolua Ungaria în viitor, jocul ei politic este destul de complicat. Adică, la un moment dat, toate aceste argumente economice pot fi anihilate printr-un joc politic greșit. Deocamdată însă, Ungaria a avut și are un ritm de dezvoltare care arată că s-a reușit protejarea populației față de aceste crize, iar noi nu avem așa ceva.
În momentul de față, cred că pe lângă aceste discuții interminabile pe diferite propuneri făcute pe coridoare de cele două partide ale coaliției, ar fi bine să ne uităm și la exemplul altora. De exemplu, să ne gândim dacă nu poate fi plafonat, pentru o perioadă, prețul la combustibil, așa cum au făcut ungurii, dacă nu putem să stimulăm acum, iar asta neapărat, producția fermierilor care au solarii sau sere, pentru că lipsa de combustibil face ca producția să fie întârziată cu două-trei luni. În același timp, importurile cresc, cresc prețurile, iar fermierii dau faliment. Să devenim cum au făcut și alții, pentru că soluții există. În momentul de față nimeni din lumea asta, dintre cei care cercetează ce se întâmplă în economie, nu mai este adeptul incapacității de a răspunde la criză. Toți sunt de părere că se poate răspunde, că există soluții, totul depinde de decizia politică și de capacitatea de adaptare la dinamica aceasta foarte accelerată a unor fenomene de criză”, a estimat Mircea Coșea.
Citește și Ungaria a avut cea mai mare creștere economică din UE în 2021. România, pe locul 6, peste
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
