O echipă de cercetători din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a realizat un proiect de monitorizare în timp real a evoluţiei pandemiei, respectiv a stării economice a României, oferind în acelaşi timp previziuni pe termen scurt şi mediu privind evoluţia performanţei economice a ţării.
Proiectul de cercetare COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor (econ.ubbcluj.ro/coronavirus) a analizat evoluţia pandemiei, măsurile guvernamentale, evoluţia generală şi perspectivele economiei româneşti, ptaţa imobiliară şi sectorul companiilor,cercetătorii UBB realizând analize şi estimări pentru fiecare dintre acestea.
1) Evoluţia pandemiei
Primul an al COVID-19 a adus două valuri de pandemie în România: primul val aferent perioadei februarie-august 2020 a fost caracterizat de un maxim de îmbolnăviri zilnice de peste 1500 de cazuri, iar în cadrul celui de al doilea val (septembrie 2020 - februarie 2021) România a atins recordul absolut al cazurilor noi zilnice de peste 10.000 de persoane. În perioada curentă Europa resimte deja efectele unui al treilea val, tendinţă care a devenit o realitate şi în România. În luna martie 2021, numărul îmbolnăvirilor este în continuă creştere, iar în data de 16 martie 2021, la exact un an de la instituirea stării de urgenţă, România trece din nou peste 6.000 de cazuri noi zilnice, până în momentul de faţă record absolut în anul 2021.
Singura tendinţă pozitivă o reprezintă evoluţia vaccinărilor cu aprox. 2,5 milioane de doze de vaccin administrate, respectiv peste 700.000 de persoane care au primit şi cea de a doua doză de vaccin, fiind astfel imunizate.
2) Măsuri guvernamentale
Măsurile economice şi financiare luate în 2020 pentru ameliorarea situaţiei economice au condus la o scădere economică mai moderată în 2020 faţă de aşteptările anterioare, iar ultimul trimestru al anului a adus chiar o creştere a PIB-ului comparativ cu trimestrul precedent.
Proiectul bugetului pentru anul 2021 calculează cu o creştere economică de 4,3%, ceea ce ar însemna că la finalul anului curent PIB-ul României va reveni cel puţin la nivelul anului 2019. Cu toate acestea, recuperarea rapidă preconizată va avea şi costuri semnificative: în 2020 deficitul bugetar a fost de aproape 10%, iar în acest an se estimează că va depăşi 7%, ceea ce înseamnă că ameliorarea efectelor crizei va induce o creştere explozivă în datoria publică a României.
3) Evoluţia generală şi perspectivele economiei româneşti
În contextul crizei generate de pandemie, conform datelor semnal ale Institutului Naţional de Statistică economia României a scăzut cu 3,9% în anul 2020. Acest declin al economiei autohtone este semnificativ mai moderat decât cel înregistrat de zona euro (-6,8%). Este important de menţionat faptul că producţia agricolă a încheiat anul cu rezultate deosebit de slabe, evoluţie ce nu se datorează pandemiei ci condiţiilor meteorologice nefavorabile. Eliminând efectul specific al agriculturii, economia României ar fi înregistrat probabil un declin de doar cca. 3%. Pe lângă măsurile luate de factorii decidenţi şi rezilienţei peste aşteptări a mediului de afaceri în perioada valului de toamnă al pandemiei, structura particulară a economiei autohtone a jucat un rol important, deoarece sectoarele cele mai afectate, precum turismul şi industria ospitalităţii, au o pondere relativ redusă în economia României.
Ca urmare a evoluţiei peste aşteptări a economiei din ultimul trimestru al anului trecut, considerăm că în anul 2021 România poate atinge un ritm de creştere de peste 5%. Dat fiind faptul că mai multe ţări europene au reintrodus măsuri ce limitează mobilitatea populaţiei, este preconizată că pe termen scurt economia zonei euro va avea în continuare de suferit, astfel, în România putem să ne aşteptăm doar la o creştere modestă în perioada ianuarie-martie 2021. După acest prim trimestru însă economia s-ar putea să înregistreze o creştere dinamică, odată cu avansul campaniei de vaccinare şi cu încălzirea vremii care va contribui la limitarea răspândirii epidemiei atât pe plan extern cât şi pe plan intern. În cazul în care o deteriorare semnificativă a mediului extern va putea fi evitată, respectiv consolidarea fiscală se va implementa treptat, tendinţa de creştere este anticipată să continue şi în trimestrele ulterioare. În plus, începând cu cea de a doua parte a anului 2021, accesul la fondurile europene va avea o contribuţie din ce în ce mai importantă la consolidarea creşterii economice.
4) Sectorul companiilor
În cadrul primului val al pandemiei majoritatea sectoarelor au fost influenţate în mod negativ, sectorul de ospitalitate şi turism a scăzut cu 67,4%, respectiv sectorul de cultură, arte şi alte servicii înregistrând scăderi record în trimestrul 2 al anului 2020 (-67,4%, respectiv -60,4%, estimare). După perioada stării de urgenţă severitatea restricţiilor impuse de autorităţi a devenit mai moderată, mobilitatea populaţiei redinamizându-se în acelaşi timp, ceea ce a influenţat în mod pozitiv aproape toate sectoarele economiei.
Până la finalul anului doar câteva sectoare au rămas pe pierdere semnificativă, cum ar fi industria ospitalieră sau transporturile aeriene, industria şi comerţul recuperându-şi integral pierderile înregistrate în prima perioadă a pandemiei. Dintre sectoarele cu evoluţiile cele mai pozitive pe parcursul anului 2020 menţionăm sectorul IT (creştere de peste 20%), respectiv construcţiile (creştere de peste 10%).
5) Piaţa imobiliară
În mod surprinzător sectorul imobiliar a avut foarte puţin de suferit pe perioada pandemiei. Datele referitoare la preţuri medii pe m2 la nivel naţional şi în oraşele mari arată că vânzătorii au reuşit să-şi menţină poziţiile şi preţurile.
Chiar dacă în primele luni au avut loc mici scăderi de preţuri şi scăderi mai pronunţate în volumul tranzacţiilor, piaţa imobiliară a revenit deja din vara anului 2020 pe un trend ascendent, fireşte mult mai moderat faţă de perioada de dinaintea pandemiei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
