Londra a avertizat Moscova cu privire la o posibilă recunoaştere a teritoriilor separatiste din Ucraina, care ar reprezenta, potrivit şefei diplomaţiei britanice, Liz Truss, o dorinţă de confruntare din partea Rusiei, relatează AFP.
Deputaţii ruşi au votat marţi un apel către preşedintele Vladimir Putin pentru ca Rusia să recunoască independenţa teritoriilor separatiste proruse care luptă, cu sprijinul Moscovei, împotriva armatei ucrainene în estul Ucrainei de opt ani.
Acceptarea acestei cereri ar reprezenta un nou atac la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi ar demonstra o decizie a Rusiei de a alege calea confruntării mai degrabă decât cea a dialogului, a declarat ministrul de externe britanic, potrivit unui comunicat.
Cerem Rusiei să înceteze comportamentul său destabilizator faţă de Ucraina şi să pună în aplicare angajamentele pe care şi le-a asumat liber, în special acordurile de la Minsk, a adăugat ea.
La fel ca Bruxellesul şi Washingtonul, Londra consideră că aprobarea acestei rezoluţii de către Kremlin ar reprezenta o respingere globală de către guvernul rus a angajamentelor sale conform Acordurilor de la Minsk, semnate în 2014 şi 2015, sub mediere franco-germană şi care prevăd revenirea acestor teritorii în cele din urmă sub controlul Kievului.
VEZI ȘI: Președintele din Kosovo acuză Rusia că destabilizează Balcanii
Vjosa Osmani, președintele din Kosovo, acuză Moscova că încearcă să destabilizeze întreaga zonă
Preşedintele Kosovo, Vjosa Osmani, a acuzat joi Rusia că se foloseşte de Serbia, aliatul său tradiţional, pentru a destabiliza Balcanii, în contextul tensiunilor dintre Occident şi Moscova în privinţa crizei ucrainene, relatează Reuters.
Rusia, care susţine de mult timp Serbia în dezacordurile sale cu Occidentul, nu recunoaşte Kosovo ca stat independent şi i-a blocat aderarea la ONU. Kosovo, la fel ca Ucraina, speră să adere în cele din urmă la NATO şi Uniunea Europeană.
Kosovo, unde majoritatea populaţiei este formată din etnici albanezi, şi-a declarat independenţa faţă de Belgrad în 2008.
"Astăzi, Kosovo, regiunea şi întreaga lume se confruntă cu pericole cauzate de cursul agresiv al Rusiei", a declarat Vjosa Osmani în parlament, într-un discurs susţinut cu ocazia împlinirii a 14 ani de la independenţă.
Preşedintele kosovar a spus că Rusia se foloseşte de Serbia, "aliatul său tradiţional", pentru "a destabiliza regiunea balcanică".
Tensiunile dintre Pristina şi Belgrad în privinţa modului în care Kosovo îi tratează pe cei circa 120.000 de etnici sârbi care locuiesc pe teritoriul său sunt un obstacol serios, alături de factori precum corupţia endemică, în calea eforturilor ţării de a adera la NATO sau UE.
Rusia a concentrat peste 100.000 de militari în apropierea graniţei sale cu Ucraina, stârnind temerile Occidentului privind o invazie. Joi, SUA şi-au reiterat avertismentul că un război este iminent.
Moscova neagă orice plan de invazie, dar încearcă să obţină mai multe garanţii de securitate din partea Occidentului, inclusiv oprirea extinderii NATO spre Est, scrie Agerpres.
Rusia cere din nou retragerea trupelor NATO din România
Rusia a declarat joi că va fi „forțată să răspundă” cu măsuri militare-tehnice dacă Statele Unite nu sunt de acord cu cerințele sale de securitate.
Într-un document de 11 pagini prezentat oficialilor americani, Kremlinul a criticat SUA pentru că nu s-au implicat în preocupările de securitate ale Rusiei și a cerut „garanții legale” că Ucraina nu va deveni niciodată membră NATO.
„În absența oricărei dispoziții din partea americanilor de a conveni asupra garanțiilor ferme, obligatorii din punct de vedere juridic, pentru a ne asigura securitatea... Rusia va fi obligată să răspundă, inclusiv prin punerea în aplicare a măsurilor militare-tehnice”, se arată în document, potrivit textului publicat de către agenția de știri TASS.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
