Cercetătorii americani au încercat să înţeleagă de ce bărbații sunt mult mai expuți decât femeile, în fața COVID-19 și de aceea au ajuns la o ipoteză interesantă care spune că un rol important l-ar putea avea hormonii feminini, mai precis estrogenul şi progesteronul.
Această ipoteza este pusă deja în practică de câţiva medici din New York şi Los Angeles, în două studii clinice care constau în administrarea de estrogen pe durate scurte pentru creşterea imunităţii bărbaţilor, respectiv în administrarea de progesteron, despre care se consideră că are proprietăţi antiinflamatoare şi poate preveni reacţia exagerată a sistemului imun.
„Există o diferenţă semnificativă în ceea ce priveşte raportul pe sexe al persoanelor internate la Terapie Intensivă. Bărbaţii, categoric, sunt în număr mult mai mare şi starea lor de sănătate este mai gravă în comparaţie cu cea a femeilor. Peste 75% dintre pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 şi internaţi la Terapie Intensivă ajung să aibă nevoie de ventilaţie pulmonară artificială", atrage atenţia dr. Sara Ghandehari, medic pneumolog la Centrul Cedars-Sinai şi unul dintre autorii principali ai studiului realizat în Los Angeles, citează csid.ro.
Lucrul interesant în cazul femeilor însărcinate
Deşi această categorie este considerată imunocompromisă, deci sistemul imunitar este fragilizat, gravidele prezintă niveluri crescute de estrogen şi progesteron şi datele indică faptul că acestea prezintă forme uşoare ale bolii.
„Dacă aceşti hormoni feminini ar fi avut într-adevăr acest efect protector în cazul femeilor, atunci cum se face că femeile vârstnice cu COVID-19, deşi prezintă niveluri hormonale scăzute după menopauză, au o rată de mortalitate mai redusă iar riscul de complicaţii este mai mic în comparaţie cu bărbaţii?", se întreabă retoric dr. Sabra Klein, medic şi cercetător la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health.
„Cred că este mai degrabă un factor ce ţine de genetică sau altceva, dar nu exclusiv hormonal. Estrogenul are într-adevăr proprietăţi imunomodulatoare, dar femeile trecute de vârsta de 80 de ani se recuperează mult mai bine decât bărbaţii, deci mă îndoiesc că e vorba de hormoni la mijloc", adaugă specialistul.
Rolul jucat de estrogen şi/sau progesteron
„Da, este o idee ieşită din comun, sunt de acord, dar aşa se nasc adevăratele descoperiri. Nu înţelegem exact cum funcţionează estrogenul în cazul COVID-19, dar poate vom afla mai multe monitorizând pacienţii care primesc terapie hormonală", a afirmat dr. Sharon Nachman, unul dintre autorii studiului din New York, ale cărui rezultate urmează să fie făcute publice peste câteva luni.
Studii preliminare de laborator care au testat această ipoteză au arătat că estrogenul poate juca un rol asupra proteinei ACE2 (enzima a doua de conversie a angiotensinei), de care noul subtip de coronavirus se foloseşte pentru a se „lipi" de suprafaţa celulelor. Iar aceste proteine ACE2 funcţionează diferit în cazul femeilor şi bărbaţilor, susţine dr. Katrhryn Sandberg, medic la Georgetown University.
Astfel, s-a descoperit că estrogenul administrat cobailor poate reduce expresia receptorului ACE2 la nivel renal, sugerându-se că în acest mod hormonul respectiv poate avea acelaşi efect şi în cazul subiecţilor umani.
Administrarea de estrogen şi/sau progesteron este sigură şi nu prezintă efecte adverse decât în cazul în care terapia hormonală se întinde pe o durată îndelungată. Sensibilitatea sânilor şi bufeurile sunt simptome care ar putea apărea pe parcursul studiului, însă potenţialele beneficii ar putea depăşi aceste mici inconveniente.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
