„Am lucrat în ture de zi de opt ore, sub coordonarea asistentului șef sau direct a medicului (...) Am învățat multe, atât din punct de vedere profesional, cât și în plan personal. Au fost zile mai bune, dar și momente critice. Am văzut cum se pierde un pacient, am trăit singurătatea celor care se sting din viață fără să apuce să vorbească cu rudele”, a povestit acesta, potrivit Mediafax.
Studentul mai spune că pacienții și cadrele medicale apreciază efortul lui și al colegilor săi. El recunoaște că lucrurile pe care le-a văzut în saloanele spitalului l-au schimbat.
„A contat ajutorul nostru. Am văzut personalul din spital un pic mai relaxat, atunci când ne știa la datorie. Mai ales în perioadele super aglomerate. Și bolnavii au avut încredere în noi. Unii ne-au și felicitat pentru că ne-am oferit să ajutăm. Nu am avut cazuri, nici eu, nici colegii, în care să fim respinși sau apostrofați (...) M-am schimbat și eu un pic. După toată experiența aceasta, cred că ar trebui să fim cu toții mai buni, să contribuim fiecare cu ce putem pentru a trece peste pandemie. Am văzut cum se moare în deplină singurătate. Pacienții văd doar alți bolnavi și niște combinezoane albe”, a mai spus acesta.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
