După 15 mai este prevăzută suspendarea stării de urgență, dar acest lucru, după cum spunea și președintele Klaus Iohannis, nu înseamnă că ne vom putea întoarce la starea de normalitate de dinainte de izbucnirea pandemiei.
Ce a spus Iohannis
”Vor rămâne foarte multe restricții în continuare. Nu vom putea să ne întâlnim decât maximul câte trei. Nu putem, o vreme destul de bună, să ieșim la restaurant sau la mall. Nu vom putea imediat după 15 mai nici măcar să plecăm din localitate, decât dacă avem un motiv foarte serios", a spus marți Klaus Iohannis.
Prin urmare, cel mai probabil, starea de urgență va fi înlocuită cu starea de alertă acest lucru presupunând o serie de măsuri pe care autoritățile locale vor trebui să le ia și să le mențină.Starea de alertă este reglementată de OUG nr. 21/2004 şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgentă.
Ce este starea de alertă
Starea de alertă o declară primarii localităților, cu aprobarea prefectului. Pentru un judeţ, decizia o ia prefectul şi trebuie aprobată de ministrul Administraţiei şi Internelor.
Zonele afectate de pandemie, la fel ca cele afectate alteori de inundaţii, incendii sau zăpezi pot fi evacuate şi se pot acorda ajutoare de urgenţă.
Pe timpul stării de alertă, se pot dispune măsurile necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră. Potrivit articolului 4 din OUG nr. 21/2004, pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni şi măsuri pentru:
-
avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol;
-
declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă;
-
intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative;
-
acordarea de ajutoare de urgenţă;
-
instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată;
-
solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională;
-
acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice.
Pe timpul stării de alertă se pot dispune și măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
