O definiție simplă și concisă a conceptului de sărăcie faţă de combustibil se referă la situaţia "de a nu-ţi permite servicii energetice și/sau de a nu avea posibilitatea de a menține locuința încălzită corespunzător la prețuri accesibile". Sărăcia faţă de combustibil tinde, evident, să aibă mai puțin de-a face cu accesul la energie, deoarece problema rezidă, cel mai adesea, din raportul venituri -cheltuieli. Adică, sărăcia faţă de combustibil este, în principal, rezultatul unor venituri scăzute, al unei ponderi foarte mari a facturii de energie în cheltuielile medii lunare și al eficienței energetice scăzute.
Un fenomen îngrijorător este legat de faptul că unii consumatori care se confruntă cu situația de sărăcie faţă de combustibil sunt mai predispuşi să recurgă la accesul neautorizat la energie electrică, iar prin astfel de acțiuni prezintă un risc juridic multiplu, ceea ce duce adesea la perpetuarea stării de marginalizare socială (dosare penale, imposibilitate de angajare etc.).
Sărăcia faţă de combustibil poate duce cu ușurință la pierderea accesului la energie, iar acest lucru se traduce printr-un telefon mobil mereu cu bateria descărcată, iluminat neadecvat sau necesitatea de a găti de câteva ori pe zi folosind o sobă GPL, pentru că nu există un frigider care să păstreze mâncarea în condiţii optime. Un alt aspect al problemei constă în faptul că reconectarea implică taxe precum și o mulțime de documente pe care multe dintre comunitățile vulnerabile nu le pot pune la dispoziţie.
Situaţia în Europa
Poate părea surprinzător, dar aproximativ 150 de milioane de persoane la nivelul întregii Uniuni Europene se confruntă cu probleme legate de accesibilitatea energiei. În cifre, aceasta înseamnă că aproximativ 30% dintre cetățenii Uniunii Europene pot fi considerați săraci din punct de vedere energetic. Dacă luăm în calcul şi o analiză a țărilor care NU sunt membre ale Uniunii Europene, imaginea devine și mai gravă.
Un studiu desfăşurat pe o perioadă de câţiva ani a arătat că 54 de milioane de cetățeni ai UE (adică 1 din 10 europeni) nu au putut să-și menţină locuința încălzită în mod adecvat. Deși fiecare stat membru are dificultățile sale specifice legate de sărăcia faţă de combustibil, cele mai mari probleme pot fi identificate în Europa Centrală și de Est și în cele mai sărace regiuni din Europa - ceea ce nu este surprinzător, având în vedere că sărăcia faţă de combustibil merge mână în mână cu sărăcia în sine.
[citeste si]
Pentru a aborda cât mai bine problematica sărăciei faţă de combustibil, autoritățile de reglementare au creat conceptul de consumator vulnerabil. Mai puțin de o treime dintre statele membre au introdus acest concept în legislația lor, dar acest lucru este pe cale să se schimbe, deoarece cel de-al "Treilea Pachet Energetic" cere țărilor UE să identifice consumatorii vulnerabili și să pună în aplicare măsuri eficiente de atenuare a acestui fenomen.
Statele membre ale UE au fost nevoite să facă față acestui fenomen prin diverse mijloace. Unele țări au mers pe o abordare axată pe politici sociale, altele au încadrat problema în cadrul politicilor energetice, în timp ce altele au mers pe soluţii mixte. În ceea ce privește România, după cum indică Centrul pentru studiul democraţiei (2017), nu a-a urmărit nicio abordare consecventă.
Harta statelor membre după tipul de politici pentru combaterea sărăciei energetice (2017)
Sărăcia faţă de combustibil în România
La sfârșitul anului 2016, Comisia Europeană a lansat așa-numitul pachet de iarnă – o serie de propuneri privind structura pieței energetice la nivelul Uniunii Europene, guvernanța și eficiența energetică. Pachetul de documente conține, de asemenea, o imagine de ansamblu asupra electricității și a prețurilor din Europa pentru diferite sectoare.
Cu toate că România are unul dintre cele mai scăzute prețuri ale energiei electrice din Europa, ea are și una dintre cele mai mari ponderi ale facturii de energie electrică în totalul cheltuielilor lunare medii, în 2015. Chiar și cele mai scăzute prețuri la energie pot avea un impact semnificativ asupra cheltuielilor lunare, dacă veniturile sunt scăzute. Prin urmare, aspectele comerciale nu sunt determinante. Studiul indică faptul că, cei care se confruntă cu probleme mai acute sunt, implicit, cei cu venituri mai mici. Pentru ei, ponderea facturii la energie în cheltuielile lunare este mult mai mare, chiar dacă prețurile relative la energie sunt scăzute.
Preţurile la nivel de ţară ale energiei electrice pe piaţa retail pentru gospodării în 2015
Sprijinul financiar primit de către consumatorii vulnerabili pentru încălzire (singura măsură financiară în vigoare în România astăzi) este subevaluată, iar 60% dintre fonduri ajung la cei care folosesc biomasă. Beneficiarii primesc numai 20-25% din necesarul lor real de încălzire pentru perioada de iarnă.
O categorie particulară, dar semnificativă a clienților vulnerabili este reprezentată de cei care utilizează energie electrică pentru încălzire. Acest lucru se întâmplă deoarece locuințele lor nu au acces la încălzire centralizată sau pentru că imobilul lor este ineficient din punct de vedere energetic sau ambele variante. Din aceste motive, ei folosesc încălzitoare electrice, care sunt mari consumatori de energie electrică, contribuind la creşterea semnificativă a valorii facturilor lor de energie în timpul iernii. Mai mult, unii dintre aceştia nu au altă variantă decât să se conecteze în mod neautorizat la reţea, pentru a rezista în condiţii grele de iarnă.
Birocraţia excesivă în cadrul procesului de conectare la rețea în România reprezintă o barieră majoră în ceea ce priveşte noile racordări sau reconectările la reţea. Contractul de furnizare a energiei electrice ar trebui tratat doar ca un contract comercial (similar cu un contract de servicii de telefonie mobilă sau un contract de servicii de internet), iar documentația necesară pentru încheierea unui astfel de contract ar trebui să fie minimă. Acest lucru ar reprezenta un beneficiu clar atât pentru clienţi, cât și pentru furnizori, așa cum este cazul țărilor din Europa de Vest.
Recomandări pentru diminuarea fenomenului
Autorul acestei analize recomandă crearea unor produse și servicii suplimentare, care să aducă valoare în comun pentru clienți, companii de utilități și alte entități. De exemplu, unui consumator vulnerabil i s-ar potrivi perfect produsele eficiente din punct de vedere energetic (electrocasnice cu eficienţă energetică ridicată, becuri LED etc.) care ar putea fi cumpărate și în cadrul unei scheme de sprijin public. Aceasta, la rândul său, va spori și veniturile producătorilor, ar contribui la creşterea cifrei de afaceri a comercianților și ar genera locuri de muncă suplimentare.
În acest context, studiul recent realizat de Centrul pentru Studiul Democraţiei cu sprijinul Enel România, sugerează că, în definirea "consumatorului vulnerabil", legiuitorul ar trebui să ia în calcul nu numai factorii de vârstă, sănătate și venituri, ci și aspecte legate de comportamentul comercial, structura pieței, statutul economic și socio-demografic ale acestuia.
Bibliografie
[1] [4] INSIGHT_E – Energy poverty and vulnerable consumers in the energy sector across the EU: analysis of policies and measures, 2015
[2] [7] www.democracycenter.ro/romana/publicatii/rapoarte-de-cercetare/saracia-energetica-si-consumatorul-vulnerabil-evidente-din-romania-si-europa
[3] IEA – World Energy Outlook 2017, November
[5] http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52016DC0769&from=EN
[6] http://democracycenter.ro/application/files/1615/1178/4536/rezumat_executiv.pdf
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
