Aceste calcule nu țin cont, însă, decât de două mecanisme prin care ”ucide” virusul (direct sau prin patologiile asociate). În realitate, criza declanșată de COVID poate să acționeze pe șapte direcții:
1. COVID-19 provoacă o pneumonie severă și o reacție imunitară exagerată, în funcție de genetica individuală. Acest răspuns poate duce la moartea pacientului, în lipsa terapiei de suport;
2. Deces din cauza patologiilor coexistente (diabet, afecțiuni imunitare, cardiovasculare, boli de sânge, boli pulmonare etc) destabilizate de infecția cu COVID;
3. Întârzierea unor diagnostice, din cauză că serviciile medicale nu fac față cazurilor ”obișnuite”, se află în carantină, ori au redus numărul consultațiilor. Acest mecanism va face ca bolile descoperite într-un stadiu tardiv (cancere, afecțiuni cardiace) să fie imposibil de vindecat;
4. Întârzierea unor acte terapeutice, din cauză că virusul a blocat activitatea curentă în spitale. Va duce la decese printre pacienți fără COVID, dar cu alte boli grave;
5. Crește numărul sinuciderilor, prin impactul stresului generat de pandemie, demotivare, alienare, pierderea unor persoane dragi;
6. Impactul economic, cu sărăcie, șomaj, depresiune economică, va afecta calitatea vieții și toți determinanții sănătății, ducând la o creștere a numnărului de îmbolnăviri și decese;
7. Destabilizarea economică generată de COVID crește riscul unor tensiuni sociale care pot duce la revolte, dezorganizare statală în cazul unor societăți mai puțin stabile, conflicte armate, război, iar toate aceste situații fac victime în rândul populației, direct sau prin prăbușirea serviciilor medicale și sociale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
