Psihiatrul Diaconu, mesaj sfâșietor: L-am dus acasă pe tata, lângă ceilalți care dorm, în pământ

Gabriel Diaconu
Gabriel Diaconu

Tatăl psihiatrului Gabriel Diaconu a fost răpus de COVID-19. 

"Astăzi l-am dus acasă pe tata, lângă ceilalți care dorm, în pământul din care s-a născut neamul meu, aproape de munte. Am venit cu soare de dimineață, după care a plouat. S-au mai ițit raze, după ce totul s-a săvârșit. Fiecare zi, în ultima lună, a fost ca o facere a lumii, după care o desfacere a ei. Am învățat să tac într-un nou fel. Am aflat ce înseamnă alura mormântală.

Tatăl meu, care nu este un număr, se adună altora pe care pandemia ni i-a cerut. Tatăl meu, care nu este un număr, și-a lăsat inima atinsă, la final, de mâini străine de parcă erau ale noastre. O dată i-au repornit inima. A doua oară nu. Tatălui meu, care nu este un număr, i-am spus la plecare și-un adevăr, și-o minciună, în timp ce era suit în ambulanță: ai să vezi că o să fie bine.

Tatăl psihiatrului, unul dintre pacienții evacuați din incendiul de la Matei Balș

După care tatăl meu a plecat în ultima, posibil cea mai interesantă aventură. Pe care sper că odată, cândva, mi-o va spune cum a trăit-o el. Pentru că eu știu cum am trăit-o noi. Și a fost ca o aruncare în gol, după care când credeai că ai lovit pământul treceai prin el, și cădeam din nou.

Tatăl meu a fost scos din incendiul de la Balș. Acea dimineață îmi aparține doar mie, lui și alor mei. Nu e treaba nimănui prin ce am trecut și atunci. E prea târziu dar e prea devreme. Îi sunt dator, lui care a fost, să nu tac despre asta. E încă neașezat. După care, când am să-i simt așezarea, am să las lumii să știe ce e bine să afle. Astfel încât patima lui să nu rămână degeaba.Sunt împăcat cu trecerea lui.

Gânduri bune pentru doctori

Astfel că astăzi nu am decât gânduri bune pentru cealaltă familie a mea. A doctorilor. Ei sunt motivul pentru care tata a trăit până acum. L-au tratat, l-au operat, când a fost nevoie l-au încurajat cu vorbele lor bune, cu sfatul și cu siguranța a ceea ce făceau. Grație lor, tata și-a putut cunoaște nepoții. Grație lor, suferința lui la final a fost mai mică.

Nu e menirea noastră, a celor în halat, să facem omul veșnic. Tata a știut asta. Și a lăsat, și a iertat, fiecare medic care i-a tratat corpul, inclusiv pe acesta, în ale cărui mâini și-a pus orbește soarta, măcar că îi era copil. Aceeași meserie care nu i-a putut salva mama, acum atât de mulți ani, lui tata i-a întors o șansă chiar și când nici una nu mai părea la îndemână. Pe bunica mea a operat-o Grigore Arseni, care astăzi e nume de spital. Dar pe tata l-a operat Dan Șuiagă, care încă nu are nume de spital deși l-ar merita, cel puțin la fel de mult.

"Iadul din România"

Ce trăiesc eu acum ați trăit, ori veți trăi, toți. Dar mai sunt niște lucruri care s-au întâmplat pe care majoritatea dintre voi, sper, nu le veți întâlni niciodată. Acestea din urmă, gândesc, e obligatoriu să le spun la un moment dat. Nu doar spre aducere aminte. Dar și pentru că sunt o mică parte din iadul banal pe care îl poți, uneori, întâlni în România. Și pe cât de banal, pe atât de gratuit.

Norocul meu e că munții spală totul. Norocul meu e că brazii spală totul. Și norocul meu e că pământul aruncat astăzi peste el are memoria lui.", a scris Gabriel Diaconu pe pagina sa de Facebook.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt1
YesMy