Anglo-olandezul Shell, francezul TotalEnergies și italianul Eni, împreună, cele patru companii de energie au adunat în jur de 120 de miliarde de euro în profit. Mai mult decât PIB-ul Slovaciei, sau a Bulgariei și Croației la un loc. Aceasta este ceea ce reiese din datele financiare pentru trimestrul trei al anului.
Compania norvegiană Equinor conduce de departe graficul profitului: compania norvegiană culege roadele crizei gazelor din UE, confruntându-se cu consecințele războiului din Ucraina.
Țara scandinavă a devenit primul furnizor al Bătrânului Continent, depășind Rusia. Acest lucru, împreună cu prețurile semnificativ crescute față de un an în urmă, i-au permis lui Equinor să înregistreze un profit operațional net de aproximativ 60 de miliarde de euro între ianuarie și septembrie. Numai în lunile de vară, veniturile au fost de 24,3 miliarde, de aproape trei ori mai mari decât bugetul în aceeași perioadă a anului 2021.
În spatele Equinor se află Shell, cu 30 de miliarde de euro în primele nouă luni ale anului. Profitul net al TotalEnergies în 2022 a fost până acum de 17,4 miliarde de euro, în timp ce Eni a ajuns la 16,8 miliarde (aproape PIB-ul Albaniei, ca să ne facem o idee), cu un plus de 11 miliarde de euro mai mult decât în primele nouă luni ale anului 2021, compania tinde să precizeze că profiturile sale au fost garantate de vânzări în afara Italiei, scrie Europa Today.
Citește și:
O nouă propunere la Bruxelles: Crearea unui centru de achiziție și stocuri comune de gaze pentru țările UE
Un centru european de achiziție cu scopul de a constituii stocuri comune de gaze pentru a umple cel puțin 15% din capacitatea de stocare a țărilor UE. Aceasta este propunerea pe care Comisia Europeană ar trebui să o includă în noul plan de măsuri pentru a face față crizei energetice a blocului.
Potrivit unui proiect al planului citat de Europa Today, Bruxelles-ul consideră că creșterea prețurilor la gaze a fost cauzată și de concurența dintre statele membre de a achizționa ”prețiosul” gaz metan.
Crearea unui centru comun de achiziții, asemănător cu centrul comun de achiziție pentru vaccinuri în timpul Covid, ar trebui, așadar, să permită evitarea unor efecte speculative suplimentare.
Acest centru comun ar fi constituit dintr-un fel de consorțiu format din companii care importă gaze din străinătate și, deși pe bază de voluntariat, scopul este să umple cel puțin 15% din stocurile naționale. Achizițiile comune nu ar trebui să implice gaz rusesc.
Această propunere fusese deja lansată cu luni în urmă, la începutul războiului din Ucraina, dar a fost respinsă de unele țări, printre care Germania, care au considerat că este dificil, dacă nu imposibil, să convingă companiile private să participe la un astfel de mecanism.
De atunci, mai multe lucruri s-au schimbat, iar Berlinul a naționalizat de exemplu Uniper, una dintre principalele companii energetice germane, puternic dependentă de importul de gaze din Rusia. Mai mult, Germania este sub presiunea diferitelor guverne ale UE pentru planul de 200 de miliarde de euro lansat pentru a compensa facturile scumpe ale familiilor și întreprinderilor germane, un pachet maxi de ajutor considerat contrar regulilor europene de concurență.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
