Crin Antonescu s-a declarat, luni, împotriva proiectului Roșia Montană. Președintele PNL lovește astfel puternic într-unul dintre cei mai aprigi adversari ai săi, în condițiile în care un alt competitor important, Sorin Oprescu, se află deja pe o pantă descendentă în ochii populației, după toate problemele pe tema câinilor maidanezi cu care se confruntă Bucureștiul.
Crin Antonescu pare să fie cel care a provocat căderea proiectului minier de la Roșia Montană. În cazul în care eșecul RMGC se concretizează, statul român ar putea fi obligat să plătească despăgubiri de 2 miliarde de dolari. Aceste daune ar urma să-i fie imputate și celui mai vehement contestatar al lui Antonescu din interiorul PNL, Călin Popescu-Tăriceanu. Presa vremii scria că, în 1997, în calitate de ministru al Industriei și Comerțului, Tăriceau a fost unul dintre cei care au semnat pentru Roșia Montană Gold Corporation.
Statul român, de la majoritar la 19,31%
În anul 1995, Consiliul de Administraţie al Regiei Autonome a Cuprului Deva, care între timp și-a schimbat numele în Minvest Deva, a întocmit un caiet de sarcini ce prevedea căutarea unui partener străin care să aducă surse de finanţare, în schimbul cărora ar fi primit 49% din întreaga afacere. Restul de 51 de procente urma să revină statului român, proprietarul zăcământului.
În luna septembrie, din 1995, s-a semnat un acord cu Gabriel Resources, prin care statul deţinea maximum 49%, iar partenerul australian restul de 51 de procente. Întocmai pe dos faţă de cum hotărâse Consiliului de Administraţie al RAC Deva. Cel care a semnat pentru RAC Deva este fostul director general Mircea Dobre.
În anul 1997, Călin Popescu Tăriceanu, la acea dată ministrul Industriei şi Comerţului, comunica sub semnătură Agenţiei pentru Resurse Minerale acordul pentru asocierea între Gabriel Resources și Regia Autonomă a Cuprului Deva, asociere care va purta numele de SC Roşia Montană Gold Corporation SA, scrie ziarul Curentul. Tot în 1997, după ce Gabriel Resources s-a înscris la bursă, se înfiinţează societatea mixtă, "SC Eurogold Resources SA", formată de RAC Deva (33,8%), Gabriel Resources Ltd. Canada (65%) şi o serie de societăţi cu procente insignifiante (Cartel Bau SA Cluj-Napoca, Foricon SA Deva şi Comat Trading SA Bistriţa).
La un moment dat, ponderea RAC Deva a scăzut de la 33,8% la 19,3%. Acordul pentru înfiinţarea societăţii mixte l-a dat şi ministrul Călin Popescu Tăriceanu, se arată într-un articol publicat de Curentul.
În concluzie: Gabriel Resources deţine 80% din acţiuni, Minvest Deva - 19,31%, iar restul de aproximativ 0,69% aparţine unui grup de acţionari români minoritari. Minvest Deva primeşte din partea ANRM licenţa de concesionare şi exploatare a minereurilor din perimetrul Roşiei Montane, având calitatea de titular, iar RMGC afiliat. Licenţa a fost ulterior transferată de la Minvest Deva către RMGC, în octombrie 2000.
"Tăriceanu și-a dat acordul pentru înființarea societății mixte"
În 2007, deputatul PD de Alba Ștefan Bardan spunea despre președintele PNL de la acea vreme, Călin Popescu-Tăriceanu, că este "cel care a dat primul undă verde acestei investiții din Munții Apuseni" și cel care și-a dat, din calitatea de ministru al Industriei și Comerțului, acordul pentru "înființarea societății mixte dintre statul român și o firmă privată".
“Recentele declarații ale liberalilor, privind faptul că PD ar trebui să își asume responsabilitatea pentru proiectul de exploatare auriferă de la Roșia Montană mi se par cel puțin ridicole în condițiile în care Călin Popescu-Tăriceanu este cel care a dat primul undă verde acestei investiții din Munții Apuseni. Dacă foștii noștri colegi de Alianța nu își amintesc, le recomand să citească documentele ministerului Economiei din 1997, spune Bardan.
Acordul pentru înființarea societății mixte dintre statul român și o firmă privată și l-a dat ministrul de atunci al Industriei și Comerțului, Călin Popescu-Tăriceanu, pe baza adresei 130.377 din 07.06.1997, întocmită de secretarul de stat Nicolae Staiculescu. A fost primul document de acest fel semnat în numele statului român. Acum însă, pentru că e la modă să îți faci campanie pe spatele acestui proiect, subalternii lui Tăriceanu au întors-o. Acum se prefac a fi mari ecologiști când, de fapt, nu le pasă nici cât negru sub unghie de Munții Apuseni", spunea, în 2007, Ștefan Bardan, la acea dată deputat de Alba, citat de monitorulcj.ro. În acel moment, Călin Popescu-Tăriceanu era președintele Paridului Național Liberal.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
