„Citeam un articol în care este tradus un interviu cu un expert virolog din Germania, Christian Drosten. Acesta explică cum este el văzut ca "distrugătorul economiei" și cel care nu lasă normalitatea cunoscută de toți să revină prin relaxarea măsurilor luate în criza declanșată de Covid.
El spune clar că temerea lui este cel de al doilea val care poate fi unul mortal și explică cum cresc criticile împotriva măsurilor luate de autorități pentru că oamenii în Germania nu au văzut o situație similară cu Italia, de exemplu, la ei acasă. Văd că spitalele nu sunt pline și văd că decesele sunt mai puține.
În ultima perioada, au început unii să promoveze o abordare similară în România. Încep presiunile majore pentru o relaxare generală, începe inducerea percepției că am fi stat degeaba acasă, că spitalele au stat degeaba goale, că economia s-ar fi distrus din cauza unor măsuri care nu trebuiau luate... etc.
Ce nu înțeleg mulți însă este faptul că lumea nu s-a mai confruntat cu o astfel de situație, și cu un astfel de impact, de aproximativ 100 de ani. Deci cu alte cuvinte, nimeni nu avea o soluție magică cu care să vină cu ea și să o pună pe masă ca să fie aplicată imediat. Mai ales că avertizările experților au rămas fără ecou în ultimii ani, și fără a fi realizată o pregătire reală în acest domeniu pe plan mondial.
Pandemia a început în China, am început să realizăm la un scurt timp că situația nu este una locală sau regională fiind una cu risc de răspândire pe plan mondial. Au început discuțiile între cei care negau existența unei urgențe sanitară și cei care insistau pe luarea unor măsuri serioase pentru prevenirea și limitarea efectelor unui dezastru sanitar. Unii au început să propună soluții extreme ce nu puteau fi aplicate, cum ar fi închiderea totală a granițelor, iar alții au început să vină cu soluții realiste și aplicabile în vederea prevenirii unei situații dramatice în România.
Măsurile au început să fie aplicate înainte să apară primul caz, ele fiind adaptate și instensificate pe parcurs. Să nu uităm și situația specială în care era pusă România, având o diaspora semnificativă în țări foarte afectate cum ar fi Italia, Spania și Marea Britanie. Astfel s-a luat decizia carantinarii și a izolării, măsuri nepopulare dar care, din punctul meu de vedere, au stat la baza limitării răspândirii necontrolate a virusului. Pe parcurs am fost nevoiți să declarăm starea de urgență și să luăm unele măsuri mai dure, dar mai puțin dure decât în unele țări.
Încet încet atenția populației a fost deviată spre ideea încălcării unor drepturi fundamentale, cum ar fi cel de mișcare și cel de activitate economică, lăsând la o parte dreptul la viață și dreptul la un mediu santos.
Acum ne aflăm în fața unei situații fără precedent în care autoritățile încearcă să convingă populația de riscurile existente și de necesitatea unei relaxări graduale, și controlate, pentru a nu pierde rezultatul efortului depus de noi toți în ultima perioada, iar pe partea cealaltă, "experți" interesați în anumite domenii, și persoane care vor să se evidențieze public, încercând să forțeze o relaxare mai rapidă, atacă autoritățile fiind, în opinia mea, inconștienți, ignoranți și poate în unele situații chiar rău voitori fără a lua în seama averizarile care se dau pe plan național și internațional. Semnele că lucrurile nu vor fi ușoare în următoarea perioada se văd deja și în țările care au început măsurile de relaxare, Spania revenind ieri la starea de urgență iar în Italia autoritățile lansând avertismente dure populației care nu respectă regulile relaxării.
În România avem două soluții, și anume:
1. Să rămânem precauți, cum am fost până acum, și să luăm măsurile în baza analizei impactului, gradual și cu măsurile compensatorii necesare fiecărei etape.
2. Să lăsăm precauția la o parte, și să ieșim brusc din toate măsurile, în mod necontrolat, relaxand toate domeniile pentru care insistă unii sau alții cu riscul de a reveni la o stiuatie dramatică care nu poate fi controlată decât prin măsuri mai drastice decât cele pe care le-am luat până acum.
Clar că autoritățile au optat pentru prima varianta, iar pentru cei care insistă să mergem pe varianta doi, întrebarea ar fi dacă sunt dispuși să-și asume public responsabilitatea pentru un eventual eșec care va duce implicit la un număr mult mai mare de decese și la un impact mult mai grav asupra economiei.
În concluzie, măsurile luate până acum au fost luate cu bună credință, în baza unor analize, încercând ca impactul negativ al virusului SARS-COV 2 să fie minimalizat pe cât se poate, iar impactul lor dorit fiind apărarea vieții și prevenirea unui dezastru care s-a dovedit a fi posibil în alte țări cu sisteme sanitare mult mai puternice.
Mesajul meu este de a avea încredere mai departe în deciziile care se iau, de a avea răbdare în continuare, de a avea înțelepciune în modul în care gândim, și de a respecta regulile și recomandările ca să reușim împreună să trecem prin situația aceasta cu prețul cel mai mic posibil!”, a scris, sâmbătă, Raed Arafat pe contul său de Facebook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
