Un nivel mai mare al indicelui a fost consemnat în 10 aprilie 2013 - 4,74% pe an. La începutul lui 2020, indicele ROBOR la 3 luni era 3,19% pe an, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%.
Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 4,80% pe an, de la 4,78% miercuri, iar ROBOR la 12 luni a crescut la 4,86% pe an, de la 4,83% pe an anterior.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât în urmă cu două zile majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an, de la 2,5% pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.
În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%.
În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.
Citește și Creșterea ROBOR, impact major asupra creditelor contractate între 2013 și 2019. Dan Suciu, BNR, recunoaște: Problema mai mare în suportarea ratelor
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a anunţat care sunt românii cei mai afectaţi de creşterea ROBOR din ultima perioadă.
"Ştiu că există multe consecinţe neplăcute pentru cei care au credite în plată, mai ales pentru cei cu ROBOR care au luat credite într-o anumită perioadă de timp. Dar de inflaţie suferim cu toţii, şi cei cu credite, şi cei fără", a punctat Dan Suciu la România TV, în emisiunea Andreei Creţulescu.
Întrebat dacă este adevărat că ratele au crescut cu aproximativ 200-300 de lei, Dan Suciu a spus că "nu urmărim neapărat acest indicator. Dar într-adevăr avem estimarea că pentru persoanele care sunt supraexpuse, având venituri reduse, există o problemă mai mare în plată decât la cei care au împrumuturi mai mari, deci şi venituri mai mari". Vezi articolul aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
