Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, la începutul acestei săptămâni, să respingă ca neîntemeiat recursul declarat de fostul parlamentar PSD, Oana Niculescu-Mizil Ștefănescu Thome împotriva deciziei Curții de Apel București pronunțate în luna iunie a anului 2012, prin care a pierdut, în primă instanţă, procesul intentat Agenției Naționale de Integritate.
Recursul, depus încă din 18 iulie 2012, la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiţie, a fost suspendat de către completul de judecată, în data de 11 februarie 2014, magistrații invocând prevederile articolului 244, alineat 1, punctual 2 din Noul Cod de Procedură Civilă, deoarece, între timp, pe numele Oanei Niculescu-Mizil, Parchetul General începuse urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. Conform acestui articol, „instanța de judecată poate suspenda cauza dacă s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra deciziei ce urmează să se dea". Tentativa Oanei Mizil de a relua judecarea cauzei a fost respinsă de același complet de judecată în data de 15 septembrie 2015.
[citeste si]
În aprilie 2011, inspectorii Agenţiei Naționale de Integritate au finalizat dosarul privind un conflict de interese săvârșit de Oana Niculescu-Mizil Ștefănescu Thome, deputat în Parlamentul României, la acea dată.
„În urma evaluărilor derulate de Agenţia Naţională de Integritate, desfăşurate pe parcursul lunii noiembrie a anului 2010, s-a constatat că Oana Mizil, deputat în Parlamentul României, a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea mamei sale, Lidia Niculescu-Mizil Ştefănescu, începând cu data de 29.04.2009 şi până în prezent (data raportului – n.red.), în cadrul biroului parlamentar deţinut în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti. Oana Mizil a încălcat astfel prevederile Legii nr. 161, din 19 aprilie 2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei", se arată într-un comunicat al Agenției Naționale de Integritate.
În 7 octombrie 2011, Oana Mizil a acționat în judecată Agenția Națională de Integritate, cerând magistraților Secției a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal de la Curtea de Apel București anularea raportului ANI, prin care a fost constatat conflictul de interese. La fond, dosarul a decurs în șase termene de judecată. Soluția a venit în data de 19 iunie 2012, când magistrații Curții de Apel București au decis să respingă cererea fostului deputat, ca neîntemeiată.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
