Este vorba despre rezistența tot mai mare a bacteriilor la antibiotice. Acest lucru reprezintă o amenințare mai mare decât Covid-19. Potrivit CDC (Centers for Disease Control and Prevention), trei milioane de americani contractează anual o infecție bacteriană rezistentă la antibiotice. Dintre ei, aproximativ 35.000 mor din cauza asta. Datele globale indică 700.000 de decese pe an și potrivit OMS, în acest ritm, în 2050, aproximativ 10 milioane de oameni vor muri din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice.
Motivul se regăsește în „supra prescripția” antibioticelor, dar și utilizarea lor la animale. Boli precum gonoreea, tuberculoza sau salmonela devin din ce în ce mai dificil de tratat. O mică parte din bacteriile care supraviețuiesc acestor antibiotice evoluează și se reproduc, creând rezistență. Se estimează că 230.000 de persoane mor în fiecare an la nivel mondial din cauza tuberculozei rezistente la antibiotice, scrie 20min.es.
Potrivit Sarah Fortune, profesor de imunologie și boli infecțioase de la Universitatea Harvard, spune: "Infecțiile bacteriene sunt din ce în ce mai susceptibile de a fi foarte greu de tratat, chiar netratabile. Și infecțiile netratabile sunt rele. Fac foarte multe daune, ajungând chiar la deces”. Un alt expert, Steffanie Strathdee, profesor de medicină la Universitatea din California, San Diego, consideră că "este deja o pandemie. Este deja o criză globală și se înrăutățește cu Covid-19".
Rezistenţa la antibiotice, o problemă majoră de sănătate publică
România rămâne pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte consumul total de antibiotice şi consumul de antibiotice fără prescripție, susține Societatea Română de Microbiologie.
Utilizarea excesivă a antibioticelor
Gripa şi răceala sunt două exemple de infecții peste care antibioticele nu ne ajută să trecem. Aceste două boli sunt cauzate de virusuri, nu de bacterii, iar virusurile nu sunt distruse de antibiotice! Te vei simți mult mai bine dacă bei mai multe lichide, te odihneşti suficient şi foloseşti medicamente care elimină simptomele.
Din păcate, în multe cazuri se administrează antibiotice pentru aceste boli, ceea ce:
nu ne va ajuta să ne vindecăm mai repede;ar putea face să ne simțim poate chiar și mai rău, dacă apar efectele secundare amintite: diareea postantibiotică, candidoze etc.
În plus, putem selecta apariția bacteriilor rezistente în propriul organism, cum ar Escherichia coli care ne poate cauza ulterior o infecție urinară mai greu de tratat.
Nu este necesar tratamentul cu antibiotice în orice infecţie, avertizează specialiștii!
Medicii atrag atenţia că nu toate infecţiile se tratează cu antibiotice. De exemplu, cele mai multe infecții respiratorii sunt provocate de virusuri împotriva cărora antibioticele nu sunt eficiente. În astfel de cazuri, folosirea antibioticelor nu îmbunătăţeşte starea de sănătate şi nu reduce durata bolii.
Pentru a limita creșterea rezistenței la antibiotice, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă:
• Folosirea antibioticelor numai la recomandarea medicului;
• Urmarea modului de administrare prescris de medic;
• Să nu se folosească antibioticele care au rămas neconsumate;
• Să nu se ofere antibiotice altcuiva;
• Prevenirea posibilelor infecţii cu bacterii, prin spălarea mâinilor, pregătirea mâncării în condiţii de igienă, vaccinare şi evitarea contactului cu persoane infectate.
Acestea sunt singurele arme în lupta cu rezistența la antibiotice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
