În anul 2012, România era pe locul 4 la numărul de paturi ATI, conform unei ample analize, după Germania, Luxemburg și Austria:
În 2007, aveam încă și mai multe paturi de Terapie Intensivă. După intrarea în UE, în 2007, în schimbul finanțărilor primite de la instituții internaționale și acordurilor semnate cu Banca Mondială și FMI, România a trebuit să respecte regulile impuse. În sistemul sanitar, a face parte din UE a însemnat obligația de reducere a numărului de paturi alocate la suta de mii de locuitori, cu scopul, dincolo de orice alt motiv invocat, a fost al scăderii costurilor.
În 2010, au dispărut, dntr-un foc 9.200 de paturi. Tăierile au continuat. Și scăderile au continuat, de la 136.341 în 2010, la 119.579 în 2019, conform datelor oficiale. Evident, vizate au fost și paturile de la ATI. OMS arăta că-n 2009 România avea 2000 de paturi de terapie intensivă și 2.574 pentru îngrijire intermediară, respectiv 4.574 de paturi de îngrijre critică, conform dcmedical.ro. Asta însemna că aveam 21,4 paturi de îngrijire critică la 100.000 de locuitori, după cum arată și graficele de mai sus.
Două mii de paturi de ATI
Dar numărul de paturi a scăzut și de atunci, iar paturi de ATI din țară nu sunt destinate exclusiv infectării cu noul Coronavirus.
”Trebuie să țineți cont că din 100 de pacienți, acestea sunt statisticile și studiile multicentrice care s-au făcut în China, cam undeva între 12 și 14 pacienți care au nevoie de terapie intensivă. În România sunt aproximativ 2.000 de locuri de terapie intensivă. Deci, deocamdată, în primele scenarii nu avem astfel de probleme. Evident, în funcție de evoluția, de tipul de trend pe care îl va avea această infecție virală pe teritoriul României, declanșăm planul ulterior de măsuri la nivel sanitar”, declara recent ministrul Victor Costache.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
