Deși există mai multe studii și evidențe în ceea ce privește stadiul aridizării din Oltenia și Moldova, regiunea de la malul Mării Negre e adesea ignorată, deși urmează să fie cea mai afectată de acest fenomen.
Am intrat în legătură cu Gabriel Păun, Președintele Agent Green România, care ne-a explicat întregul proces prin care suntem afectați de schimbările climatice, cauzele și motivele, dar și eventuale soluții care ar putea implica acțiune atât de la nivelul cetățenilor, cât și de la nivelul decidenților politici.
(Nota Redacției: Acest articol reprezintă prima parte a unei investigații, unde sunt prezentate cauzele și situația actuală a aridizării Dobrogei. Ulterior, vor fi prezentate și potențiale soluții, dar și câteva perspective economice atât pentru statul român, cât și pentru dobrogeni.)
Agent Green: Va fi exact ca în deșert, mult mai frig noaptea, mult mai cald ziua
DC News: Este Dobrogea în curs de deșertificare?
„În primul rând, termenul utilizat în mediul științific nu este „deșertificare”, ci „aridizare”. Zonele acestea care sunt în pericol de aridizare și pe care le-ai menționat - sudul Moldovei, Dobrogea, Oltenia - nu sunt acoperite cu vegetație forestieră. Asta înseamnă că, la pachet cu precipitații medii anuale în scădere, vine și sărăcirea solului în rezerve de apă. Dacă ne uităm pe site-ul INMH (N.R. Site-ul Administrației Naționale de Meteorologie) o să ne zică că aceste zone sunt cu secetă extremă, ori, un sol profund uscat este un sol care nu mai reglează nici microclimatul și va atrage o reacție în lanț, adică va fi exact ca în deșert, mult mai frig noaptea, mult mai cald ziua și toată umiditatea, dacă mai există, va fi absorbită de soare.
Precipitații mai puține, nu e vegetație forestieră, nu e nimic să țină evaporarea apei și de aici și procesul de aridizare. Deci, pe scurt, da, mai ales Dobrogea și în mod special nordul Dobrogei este în curs de aridizare accentuată.
Vorbim pe date culese între 1961 până în prezent. Sunt studii științifice. Cei mai renumiți care fac studii în acest sens sunt profesorii Georgeta Bandoc și Remus Prăvălie, dar sunt și studii de Adina-Eliza Croitoru. Avem studii și date foarte serioase care ne îngrijorează, încă de la 1961”, ne-a precizat Președintele Agent Green România, Gabriel Păun.
DC News: Faptul că Dobrogea este conectată la Marea Neagră schimbă evoluția procesului de aridizare, fiind și o particularitate față de Oltenia și sudul Moldovei?
Există mitul potrivit căruia, faptul că Dobrogea are legătură directă la Marea Neagră, ar salva-o de efectele schimbărilor climatice, însă ideea a fost deconstruită de Gabriel Păun:
„Sunt diferențe semnificative între Oltenia și Dobrogea. În timp ce Oltenia are și o influență sub mediteraneană și ar putea primi, în anumite condiții, o umiditate mai multă iarna, Dobrogea nu este în aceeași situație, iar circulația generală a atmosferei este de la vest către est. Deci, marea este la est de Dobrogea, ceea ce nu ajută foarte mult, doar pe o pantă de câțiva kilometri, adică plaja și Constanța, până la capătul de vest al orașului.
Marea Neagră generează ploi locale. Influența Mării Negre către Dobrogea este una foarte mică și mai degrabă ține de temperaturi mai blânde pe timpul iernii. Marea nu ajută, din păcate. În schimb, Dunărea ar putea ajuta. Dobrogea e îmbrăcată pe două laturi, vest și nord de Dunăre, iar în condițiile în care avem vegetație abundentă în vestul și centrul Europei vom putea avea apă pentru a folosi Dunărea pentru irigația unor plante, doar că nu mai poți planta orice. Nu mai ajută climatul în privința culturilor clasice.”
DC News: Care dintre cele trei regiuni suferă mai tare din perspectiva climatică? De ce?
„Dobrogea suferă mai tare, cantitatea anuală de precipitații este mult mai mică decât în Oltenia. E vorba de circulația generală a atmosferei de la vest către est, în vreme ce Oltenia e mai aproape de centrul Europei și ajung măcar rămășițe de pături atlantice, dar și mediteraneene. Oltenia mai beneficiază cât de cât de precipitații, timp în care Dobrogea nu are nimic. Poate doar iarna. Problema este că datele din ultimii 20 de ani arată că nu mai avem strat de zăpadă decât ocazional în Dobrogea și Bărăgan. În absența zăpezii, ajută să ai o infiltrație graduală de apă în sol, și formării de depozite de apă, dar nu mai avem nimic. Deci de aceea asistăm la o accentuare a aridizării în Dobrogea. Vorbim despre secetă pedologică extremă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
