Incidenţa COVID-19 în Bucureşti, la 1,78 cazuri la mia de locuitori

Rata de incidenţă a COVID-19 calculată la 14 zile pentru Bucureşti este, miercuri, de 1,78 cazuri la mia de locuitori, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică.

Cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 în Capitală a fost atinsă pe 22 octombrie - 16,54 cazuri la mia de locuitori.

Marţi, incidenţa COVID-19 în Bucureşti a fost de 1,85.

VEZI ȘI: Ro-Vaccinare, răspunsuri la întrebări despre varianta Omicron

Pagina RO Vaccinare oferă răspunsuri la o serie de întrebări despre varianta Omicron.

De ce acumulează virusul mutații?

Pe parcursul infecției, virusul trebuie să facă miliarde și miliarde de copii ale codului său genetic. Uneori, în procesul de replicare apar și erori iar unele "litere" sunt "copiate" greșit. SARS-CoV-2 are mecanisme pentru a corecta majoritatea erorilor de copiere, dar nici aceste mecanisme nu pot funcționa perfect iar unele mutații mai scapă. Majoritatea mutațiilor au un efect minor sau inexistent asupra biologiei virusului și nu prezintă decât interes epidemiologic (amprenta de mutații permite urmărirea circulației virusului în populație). Dar dacă aceste mutații apărute întâmplator îi oferă virusului un avantaj (ex: transmisibilitate mai mare, capacitatea de a "ocoli" o parte din mecanismele de protecție ale organismului) atunci ele sunt selectate și propagă mai departe. Sunt principii evolutive clasice, supraviețuirea celui mai adaptat la condițiile de mediu de la un moment dat, dar care se produc acum cu o viteză amețitoare din cauza numărului mare de cazuri de infecție care îi oferă virusului multiple șanse de a se adapta.

Este varianta Omicron mai agresivă?

Este dificil de spus în momentul de față dacă varianta Omicron produce forme mai ușoare sau mai severe de COVID-19 din cauza numărului mic de cazuri înregistrate și a timpului scurt de când aceasta a fost descoperită. De la infecție la dezvoltarea unei forme severe a bolii durează, în general, peste o săptămână iar majoritatea cazurilor identificate până acum sunt la persoane tinere cu risc mai mic de evoluție severă a COVID-19. Mai multe date vor fi probabil disponibile în viitorul apropiat, dar toate variantele SARS-CoV-2 de până acum au fost asociate cu un risc semnificativ de evoluție severă a bolii. Abordarea precaută de moment ar fi să nu considerăm că infecția cu varianta Omicron ar evolua diferit.

Este varianta Omicrom mult mai transmisibilă?

Din nou, este prea devreme să ne putem pronunța în absența altor date. Varianta Omicron a devenit într-adevăr dominantă într-un timp foarte scurt de la documentarea primelor secvențe, dar a făcut asta pe fondul unui număr foarte mic de infecții cu alte variante în perioada în care a fost descoperită. Va trebui să vedem cum va evolua numărul de cazuri de infecție cu Omicron în zone cu incidență crescută a altor variante virale (ex. Delta).

Mai are rost să ne vaccinăm?

Vaccinurile actuale s-au dovedit eficiente împotriva tuturor variantelor virale ce au circulat până acum, în special împotriva evoluției severe a COVID-19, a spitalizării și a deceselor. Este puțin probabil ca situația să fie total diferită în cazul variantei Omicron și să revenim la perioada pandemiei în care vaccinurile nu erau disponibile. De asemenea, în momentul de față în Europa și în majoritatea lumii varianta dominantă este Delta, față de care știm deja că vaccinurile actuale protejează. Dacă Omicron, sau altă variantă ce ar putea fi dominantă pe viitor se vor dovedi capabile să ocolească suficient de mult răspunsul imun dobândit prin vaccinare, vaccinurile actuale pot fi modificate rapid. Nu trebuie să vedem acest lucru ca fiind excepțional. În fond, vaccinurile antigripale sunt adaptate pentru fiecare sezon la tulpinile virale dominante.

Materialul RoVaccinare a fost realizat de Cătălin Țucureanu, cercetător științific în imunologie și vaccinologie la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News