"Parlamentul UE este angajat într-un mecanism transparent, dar acum sigur că vor fi propuşi alţi trei comisari de către România, Ungaria şi Franţa. Vom iniţia în Parlament examinarea candidaturilor. Cred că poate că nu va mai fi posibil să respectăm data de 1 noiembrie, am merge spre 1 decembrie", a declarat David Sassoli pentru agenţia de presă Adnkronos.
"Acum, dacă se ajunge la desemnarea altor trei comisari şi la un mecanism de evaluare a intereselor financiare, iar apoi la audieri în Parlament, nu se întâmplă nimic dacă se amână procedura câteva săptămâni", a precizat Sassoli.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat vineri, alături de premierul ungar Viktor Orban, că există o "criză politică" între Comisia Europeană şi Parlamentul UE, părând să îi atribuie vina Ursulei von der Leyen, care, potrivit unui expert, riscă să se confrunte cu respingerea echipei, transmite Mediafax.
"Trăim, în Europa, un moment extrem de important şi sensibil"
"Trăim, în Europa, un moment extrem de important şi sensibil. Există o nouă Comisie Europeană, un nou Parlament European, care îşi preiau atribuţiile şi care înfruntă amândouă o criză politică pe care nu trebuie să o lăsăm să se instaleze şi să se dezvolte. Cred în mod indispensabil că trebuie să avem o Comisie UE puternică, să poată aplica proiecte ambiţioase", a declarat Emmanuel Macron într-o conferinţă de presă organizată alături de premierul Ungariei, Viktor Orban.
Deputaţii UE au respins joi, din raţiuni etice, candidatura prezentată de Franţa pentru Comisia Europeană, Sylvie Goulard, întrucât aceasta este vizată de o investigaţie judiciară. Este prima dată când un candidat prezentat de Paris pentru un post de comisar UE este respins. Emmanuel Macron a sugerat că responsabilitatea îi aparţine Ursulei von der Leyen, notează cotidianul Le Figaro.
Cotidianul Le Monde notează că "Ursula von der Leyen a devenit ostatică a luptelor pentru putere dintre statele membre UE şi Parlamentul European".
Candidaţii propuşi de România şi Ungaria, respinşi
Înainte de respingerea Sylviei Goulard, eurodeputaţii au refuzat candidaţii propuşi de România şi Ungaria, Rovana Plumb şi Laszlo Trocsanyi.
Alberto Alemanno, profesor de Drept European la Institutul Superior de Studii Comerciale din Paris (HEC), constată că "nu mai este clar dacă Ursula von der Leyen va deveni preşedinte al Comisiei Europene". "Echipa ei trebuie să aibă o majoritate solidă în Parlamentul UE. Iar, în acest moment, doamna Ursula von der Leyen nu are echipă, nu are majoritate pentru agenda sa politică", argumentează Alberto Alemanno, citat de ediţia în limba franceză a Euronews.
Ursula von der Leyen, care a fost ministrul german al Apărării şi este unul dintre liderii Uniunii Creştin-Democrate (CDU, centru-dreapta), a fost propusă în iulie de Consiliul European pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Nominalizarea trebuie confirmată de Parlamentul European, unde pot fi probleme în contextul nemulţumirilor că nu a fost propus niciunul dintre liderii principalelor grupuri politice - Manfred Weber (Partidul Popular European, PPE, centru-dreapta) şi Frans Timmermans (Partidul Socialiştilor Europeni, PSE, centru-stânga).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
