Pandemia de COVID-19 zguduie din temelii toate ipotezele de bază despre excepţionalismul american și asta pentru că pentru prima dată în ultimii mai bine de 100 de ani, în timpul unei crize globale, nimeni nu se aşteaptă ca Washingtonul să preia conducerea şi să salveze lumea.
Imaginile îngrozitoare din spitalele americane, milioanele de oameni care au rămas fără locuri de muncă şi răspunsul deloc convingător al Casei Albe la această criză, nu au făcut decât să îi facă pe cei de pe latura europeană a Atlanticului să privească cu neîncredere la cea mai bogată şi mai puternică naţiune din lume, scrie The New York Times, citează Mediafax.
Cum este posibil așa ceva
„Când oamenii văd aceste imagini din New York se întreabă cum este posibil aşa ceva? Cum s-a ajuns aici? Cu toţii suntem uimiţi. Uită-te la câţi oameni au rămas fără locuri de muncă. Douăzeci şi două de milioane", a declarat Henrik Enderlein, preşedintele Şcolii Hertie din Berlin, o universitate axată pe politici publice.
Pandemia de COVID-19 a reuşit să zguduie presupunerile fundamentale despre excepţionalismul american, rolul special pe care l-au jucat Statele Unite zeci de ani după cel de-al Doilea Război Mondial, şi ceea ce a transformat naţiunea nord americană într-un lider global şi un exemplu pentru lume.
Cifrele din SUA ridică mari probleme. "A devenit America o putere greşită?"
Peste 840.000 de americani au fost diagnosticaţi cu COVID-19 şi cel puţin 46.784 din aceştia au murit. Dar în timp ce cifrele continuă să crească, preşedintele Trump şi guvernanţii statului nu doar că se contrazic privind ceea ce trebuie să facă, dar şi cine are autoritatea să o facă.
Pandemia din Statele Unite a expus două mari slăbiciuni care, în ochii multor europeni, s-au agravat una pe cealaltă: conducerea neregulată a lui Trump, care a devalorizat expertiza şi a refuzat adesea să urmeze sfaturile consilierilor săi ştiinţifici, şi absenţa unui sistem robust în domeniul sănătăţii publice şi a unei plase de siguranţă socială.
„America nu a reacţionat rău, a făcut-o excepţional de rău. În toţi aceşti ani, America s-a pregătit războiul greşit. S-a pregătit pentru un nou 11 septembrie, dar în schimb a venit un virus. Iar acum se ridică întrebarea: a devenit America o putere greşită cu priorităţi greşite?", a spus Dominique Moïsi, politolog şi consilier principal la Institut Montaigne cu sediul la Paris.
În aceste condiţii s-a ajuns ca aceasta să fie prima criză globală din mai bine de un secol în care nimeni nu se aşteaptă ca Statele Unite să preia controlul.
Două modele pe care Europa încearcă să le evite
Iar în acest context s-au evidenţiat două modele pe care Europa încearcă să le evite. "China a luat măsuri foarte autoritare, în timp ce în S.U.A., problema virusului a fost acoperită prea mult timp", a spus Heiko Maas, ministrul de Externe German într-un interviu pentru Der Spiegel.
Dar după 30 de ani de la încheierea Războiului Rece, visul american se dovedeşte a avea multe cusururi. Ţara care a ajutat la înfrângerea fascismului în Europa, în urmă cu 75 de ani, şi care a apărat democraţia pe continent în deceniile următoare, s-a dovedit a fi incapabilă să-şi apere proprii cetăţeni.
Iar în acest tablou există o ironie specială: Germania şi Coreea de Sud, ambele produse ale conducerii americane iluminate după război, au devenit exemple de bune practici în criza coronavirusului.
Însă, acum, criticii spun că America nu doar că reuşeşte să conducă lumea în soluţionarea acestei crize, dar a reuşit contraperformanţa de a-şi lăsa baltă proprii oameni.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
