"Este nevoie de complementaritate în măsuri. Absolut nimic, în stil individualist sau tratat individual, nu va da efectele pe care ni le dorim dacă nu va fi integrat într-un cumul de măsuri astfel încât să ne atingem obiectivele propuse. Cred că e important întotdeauna când vrem să ajungem undeva să ştim de unde plecăm. La fel de important este şi să ne raportăm la specificitatea fiecărui stat în parte. În primul rând, trebuie să nu mai vedem Europa sau Uniunea Europeană ca pe o insulă izolată iar eforturile pe care le facem cu toţii să fie conjugate la nivel mondial.
Mitul meşterului Manole, de lepădat
Eu sunt din opoziţia pentru Departamentul "Nu se poate" pe care-l găsim cam în fiecare instituţie publică cu care intrăm în contact. E acolo o plăcuţă pe care scrie "Departamentul Nu se poate" şi, evident, toate politicile publice sau legislaţia ori normele parcă n-ar fi făcute de oameni. Avem un principiu pe care-l ştim cu toţii, că victoriile au mai mulţi părinţi şi eşecurile sunt orfane. Când lucrurile ies bine, sunt foarte mulţi cei care au contribuit, când ies prost... se caută vinovat. Cred că trebuie să ieşim din logica asta şi mai trebuie să ieşim dintr-o logică. Logica mitului meşterului Manole - ce se construieşte ziua se dărâmă noaptea", a spus ministrul Adrian Chesnoiu.
Teoria lui Arsenie Boca: Nici abuzul, nici refuzul - aplicabilă şi în sectorul public
"Ca să poţi să ai rezultate ai nevoie de continuitate. Şi cred că trebuie ca aceste politici publice despre care am vorbit aici în conferinţă să fie adaptate şi mai ales respectate pe perioade mai lungi de timp. Altfel, dacă implementăm o anumită soluţie şi nu aşteptăm să-i vedem efectele până la final, atunci cu siguranţă va veni cineva şi va spune - Lucrul ăsta nu e bun, îl aruncăm la gunoi şi o luăm de la capăt. Trebuie să fim mult mai atenţi când vorbim despre risipă alimentară, despre risipirea resurselor, a energiilor, a tot ceea ce avem mai de preţ, să fim echilibraţi - cum spunea părintele Arsenie, nici abuzul nici refuzul - şi să înţelegem că la nivel global, acum, se întâmplă lucruri care ne afectează pe fiecare dintre noi" - a mai spus Chesnoiu.
O rază de speranţă
Reamintim că Tanczos Barna a fost prezent, vineri, la evenimentul dedicat Zilei Mondiale pentru Combaterea Deşertificării şi Secetei, organizat de Administraţia Naţională de Meteorologie. Ministrul a afirmat că la nivel mondial a fost luată decizia de oprire transformării pădurilor în terenuri agricole. Acesta a mai spus că România are opt judeţe care au mai puţin de zece la sută terenuri forestiere, precizând că echilibrul a fost distrus cu fenomenul de despădurire şi de transformare a acelor zone în terenuri agricole. El a precizat că acest lucru se poate remedia deoarece există în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă finanţare pentru împădurirea a 57.000 de hectare. Pe fondul atins de antevorbitorul său, ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a ţinut să aducă în prim plan un reminder legat de viitorul ţării şi "zestrea" pentru generaţiile care vin din urmă:
"Suntem datori să preţuim fiecare resursă pe care o avem pentru a putea lăsa mai departe. Sigur, împădurirea este o soluţie dar, din păcate, am pierdut o suprafaţă destul de mare de păşuni şi fâneţe utilizate în mod uzual pentru zootehnie, cu rol important în asigurarea echilibrului şi biodiversităţii la nivelul ţării. iar lucrul acesta trebuie să-l avem în vedere pe viitor. În acest sens, am demarat o analiză împreună cu Ministerul Mediului să vedem care este această suprafaţă şi care sunt cauzele pentru care s-a ajuns aici, care sunt beneficiile şi cum putem echilibra această situaţie în care am pierdut teren cu dublă destinaţie: agricolă şi de mediu. Altfel, riscăm să ajungem într-o situaţie în care presiunea pe resurse alimentare să ne aducă într-un punct limită."
Conferinţa "Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?" poate fi revăzută aici:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
