Nu va exista critică socială în acest moment vizavi de aceste prevederi, chiar dacă unele sunt discutabile', a declarat Bulai pentru Agerpres. La capitolul prevederi 'discutabile', el a menţionat angajarea medicilor fără concurs şi unele tipuri de achiziţii.
'Lumea înţelege că e o situaţie deosebită. Probabil că vor exista comentarii sau discuţii, dar după ce se rezolvă cu criza. Acum populaţia este preocupată mai degrabă de fenomen, de gravitatea fenomenului, este bombardată numai cu imagini negative despre acest fenomen social, dincolo de cel medical şi atunci atenţia este pe problemă, mai puţin pe aceste soluţii. În general, în asemenea cazuri oamenii înţeleg că trebuie să iei măsuri radicale', a punctat sociologul.
'Vom putea să ne uităm la reacţiile pe care unii le au, dar după ce trăim real efectele stării de urgenţă'
El a afirmat că, în prezent, 'opoziţia din România nu sugerează, cel puţin la primele reacţii, inclusiv după anunţarea stării de urgenţă, că ar fi împotrivă sau ar comenta negativ, prin urmare nu există o a doua voce care să critice în societatea românească, încât să împarţi lumea în mai multe categorii'. 'Vom putea să ne uităm la reacţiile pe care unii le au, dar după ce trăim real efectele stării de urgenţă', a punctat Bulai.
Totodată, Bulai a subliniat nevoia de transparenţă, inclusiv în domeniul economic. 'Ne aşteptăm în asemenea situaţii la mai multă transparenţă din partea autorităţilor, care trebuie să ne spună care sunt efectele negative în acest moment la nivelul economiei, care sunt riscurile la nivelul economiei. (...) Întrebarea este - există bani pentru toate astea? Pentru cât timp ajung banii? Pentru cât timp ajung în general resursele de un tip sau altul?', a afirmat el.
'Măsurile sunt la o magnitudine net superioară faţă de fenomen'
Bulai a spus că, în cazul României, 'măsurile sunt la o magnitudine net superioară faţă de fenomen'. 'În acest moment, noi avem o mână de cazuri raportat la populaţia României. În general, noi ne raportăm la impresia artistică pe care o creează cazurile particulare. Ne focalizăm pe subiecţii care au probleme. În Italia, în acest moment, sunt 400 de bolnavi la un milion de locuitori, 4 la 10.000. În realitate, cea mai mare parte a Italiei e sănătoasă-tun. Dacă ne uităm la media de vârstă a celor care au murit, sunt oameni în vârstă sau cu afecţiuni. Virusul nu e chiar atât de grav faţă de altele. Istoria a avut momente mai dramatice. Evident că este o problemă prin difuzarea foarte rapidă, asta este real', a apreciat sociologul.
Impactul COVID-19 asupra socitetății românești
În privinţa impactului COVID-19 asupra societăţii româneşti, Bulai a amintit că majoritatea victimelor pandemiei la nivel mondial sunt persoane în vârstă, iar speranţa de viaţă în România este relativ redusă. 'România are 'şansa' că românii sunt deja morţi, adică speranţa de viaţă din România este una dintre cele mai mici din Europa. Italia are o speranţă mare de viaţă, la noi e în jur de 70 de ani, cu alte cuvinte, românul e deja mort', a spus el.
De asemenea, Bulai a apreciat că datele oficiale privind infectarea cu COVID-19 în România sunt 'aproximative', evocând faptul că românii preferă să se trateze acasă. 'Noi avem probabil mulţi oameni care au avut coronavirus (...) care nu au mers la doctor', a afirmat el.
Sociologul a apreciat că efectele negative, sociale şi economice, 'vor fi infinit mai mari decât drama sanitară'. 'Efectele negative, sociale şi economice, vor fi infinit mai mari decât drama sanitară pur şi simplu (...) Din păcate, economia mondială, ca şi formula asta de subvenţie a statului, de ajutor din partea statului, nu poate funcţiona la infinit că n-are cum şi cumva costurile se vor aduna', a afirmat Alfred Bulai. Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că începând de luni se instituie starea de urgenţă pe teritoriul României pentru 30 de zile.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Acest articol reprezintă o opinie.
Ascultă în română
