Iulian Paraschiv, președintele Agenției Naționale pentru Romi, a vorbit despre evoluția mișcării rome în România, de la organizarea romilor în 1918, la perioada de după 1990 și problemele cu care s-au confruntat. Acesta a vorbit despre conflictele interetnice, discriminarea romilor și modul în care aceștia au fost prezentați în mass-media.
Iulian Paraschiv a vorbit despre începuturile mișcării rome în România și a amintit momentul din 1918, când romii s-au organizat la Ibașfalău și au transmis un document prin care susțineau Marea Unire și întregirea națiunii române.
Video:
„Cum a început mișcarea romă în România?”, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.
„Există două puncte importante cu privire la mișcare în România. Vorbim de perioada postdecembristă, momentul anilor 1990, și un alt element pe placul meu s-a întâmplat în 1918, anul Marii Uniri, atunci când pentru prima dată romii s-au organizat la Ibașfalău, actualmente Dumbrăveni, în județul Sibiu, și au înaintat către Adunarea Constituantă de la Alba Iulia un document prin care își manifestau susținerea pentru întregirea poporului și națiunii române.
Este un element foarte puțin cunoscut în istoria noastră comună, în istoria poporului român, dar un moment cu o semnificație profundă pentru România și pentru romii din România. Arată felul în care minoritatea romă a conviețuit și a trăit alături de populația majoritară, dar și felul în care a ales să susțină elementele importante din istoria noastră comună”, a spus Iulian Paraschiv.
„Primii care erau dați afară erau cetățenii români de etnie romă”
Acesta a vorbit despre situația romilor după 1990, când foarte mulți și-au pierdut locurile de muncă după închiderea și vânzarea fabricilor.
Potrivit acestuia, romii au fost printre primii concediați și mulți au plecat în străinătate pentru a-și întreține familiile.
„Războiul de Independență din 1877: sunt documente istorice care atestă prezența romilor sub diferite forme, fie că erau soldați, fie că însoțeau armatele la acel moment pentru a le bucura sufletele, vestiții lăutari.
Imediat după căderea regimului comunist, după o perioadă de presiune, nu exista exprimare în niciun fel, nici culturală, nici lingvistică. A fost o perioadă de încercare de asimilare forțată a minorității rome, pe alocuri a și reușit. Însă imediat după '90, în ciuda eforturilor civice de constituire a unor organizații, după 1990, după ce uzinele au început să fie închise, vândute, primii care erau dați afară erau cetățenii români de etnie romă.
Perioada de tranziție a produs efecte în plan social. Foarte mulți romi care lucrau în fabrici, în uzine, s-au văzut fără joburi, fără un stat care să vină și să sprijine soluții reale pentru integrarea lor pe piața forței de muncă și ca să-și poată câștiga bănuții.
Există și perioada exodului în afara țării, perioadă care a început cu Germania anilor '90, nu doar pentru romii din România, ci pentru foarte mulți români. Occidentul era - putem face o comparație în zilele noastre - cam ce reprezintă România în acest moment pentru cetățeni din Nepal sau alte state care vin și muncesc aici pentru a putea susține familiile lor de acasă”, a spus Iulian Paraschiv.
Traumele conflictelor interetnice, transmise între generații
Iulian Paraschiv a adus în discuție și conflictele interetnice din anii '90 de la Hădăreni, Bolintin Deal și Bolintin Vale, unde au fost incendiate case ale romilor și au existat victime. Potrivit acestuia, astfel de evenimente au avut efect pe termen lung asupra comunităților.
„Se punea accent pe etnie atunci când erau incidente - furturi de buzunare, cerșetorie, poate chiar cazuri mai dramatice? Continuă azi acest fenomen?”, a întrebat Val Vâlcu.
„Fenomenul este prezent în continuare. Tot în anii '90, ceea ce a făcut ca mișcarea romă să se coaguleze în jurul propriilor interese a fost de exemplu și niște conflicte interetnice apărute la Hădăreni, urmate apoi de Bolintin Deal, Bolintin Vale. Atunci când oamenii au fost uciși, comunitățile locale s-au organizat și au ars casele romilor și așa mai departe. Sunt cazuri pe care România le-a pierdut inclusiv la CEDO, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, a spus Iulian Paraschiv.
„Justificarea sătenilor era legată de furturile din recoltă”, a spus Val Vâlcu.
„Cetățenii români de etnie romă ar fi furat porumb de pe câmp. Dacă ar fi să ne facem dreptate singuri, iar pentru cei care fură de pe câmp pepene sau porumb trebuie ca o comunitate întreagă să fie arsă, oameni uciși... Cam despre asta este vorba: felul în care percepem și reacționăm în mulțime”, a spus Iulian Paraschiv.
„Ce se întâmplă azi la Hădăreni?”, a întrebat Val Vâlcu.
„Soluțiile au fost date în favoarea romilor, cei care au câștigat la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Este liniște. Comunitatea trăiește în liniște și pace, însă efectele se resimt. Adică cred că toate aceste traume vor fi purtate transgenerațional. În momentul în care asistăm la ură manifestată sub formă violentă, mergem până acolo încât oamenii să fie bătuți, uciși, chiar și așa mai departe, intrăm într-o altă zonă, mergem spre tot ceea ce ține de genocid și alte lucruri”, a spus Iulian Paraschiv.
VEZI ȘI: Holocaustul împotriva romilor: o istorie îndelung uitată
„Romii care muncesc, plătesc taxe și impozite au rămas invizibili”
Iulian Paraschiv a spus că, după 1990, romii au fost prezentați în mass-media prin știri despre infracționalitate și imagini legate de nunți, lăutari și case luxoase. Potrivit acestuia, romii care muncesc, plătesc taxe și își cresc copiii cu cinste au rămas invizibili.
„Imediat după '90 cu ajutorul mass-mediei, romii au fost cunoscuți în spațiul public românesc și nu numai - aș putea spune chiar la nivel european - prin două perspective. Prima este aceea a infracționalității și vorbim aici de furtul de pe câmp, găina și așa mai departe, lucruri care erau evidențiate în mass-media cu vehemență și puse titluri mari cu imagini sugestive, care făceau ca romii să fie percepuți în ansamblu și eminamente în acest sens. Și cealaltă față: cu aruncatul banilor la lăutari, acele nunți, casele cu turnulețe. Deci acestea sunt cele două extreme prin prisma cărora romii, în România, au fost cunoscuți după 1990.
Ceea ce există la mijloc - oamenii de bine, care muncesc, plătitori de taxe și impozite, care și-au crescut și cresc în continuare copiii cu cinste și sunt mai patrioți decât mulți dintre cetățenii majoritari - au rămas invizibili”, a spus Iulian Paraschiv la DC News.