Într-un editorial scris pentru site-ul România Curată, prof. Alina Mungiu Pippidi arată că mortalitatea generată de COVID în România ne plasează pe locul 12 în lume, fiind mult mai mare decât cea recunoscută oficial.
Indicatorul care arată amplitudinea pandemiei, dar și slaba performanță a sistemului medical în țara noastră este dat de măsurarea morților în exces (care se calculează prin diferența dintre numărul de morți estimate pe baza anilor anteriori și numărul de morți întregistrate anul trecut). Diferența ar fi 40-60% în noiembrie și decembrie. Acest indicator este important pentru țările care nu se pot baza pe statistici. Fiindcă nu se fac teste, se dă oxigen pe culoare la bolnavi care ar trebui de fapt înregistrați în terapie intensivă, dar nu sunt, fiindcă nu se trec corect cauzele în certificatul de deces, acest indicator e vital, scrie Alina Mungiu Pippidi. El măsoară nu doar fatalitatea ca rezultantă a performanței sistemului de sănătate publică, ci și calitatea guvernanței, cît de corectă și transparentă e o țară.
Deschideți geamurile autobuzelor sigilate ca sicriele
Unele reguli impuse românilor pentru stoparea răspândirii virusului sunt absurde, în alte cazuri situația este prea relaxată, consideră sociologul. Plecând de la măsurile luate de Germania, Pippidi prezintă un set de 10 reguli pe înțelesul tuturor:
- Cu cît mai mult aer, cu atît mai mică e concentrația virusului. Ca atare, nu ar trebui să purtăm mască decît în spații închise, afară numai la aglomerații (piețe, cozi, trecere pietoni, cînd vorbim cu cineva), și să încercăm să transformăm spațiile închise în deschise pe cît se poate (deschidem ferestre, uși, programăm liftul să stea cu ușa deschisă și nu intrăm în el dacă mi e cineva înăuntru).
- Deschideți geamurile la autobuzele astea care merg sigilate ca sicriele în București, în vreme ce alergătorii singuratici și cu mine umblăm cu mască pe baraj (pe Lacul Morii-n.red.) cu o distanță de o sută de metri între noi.
- La UBER sau taxiuri stați cu un geam deschis, curentul nu a fost niciodată nociv, deși sunt superstiții pe tema asta, numai aerul care stagnează poate deveni nociv.
- Slujba de Paște numai afară, în grădină, sau online.
- În orice spațiu închis masca e obligatorie, și una de calitate, trebuie mai puține măști dacă le purtăm numai cînd trebuie și nu și aiurea, adică în aer liber.
- Limitarea numărului de persoane cu care ai voie să te întîlnești pe afară sau la lucru. Du-te unde vrei cîtă vreme pricepi că nu ai voie să te vezi decît cu oamenii cu care locuiești în aceeași casă, cu restul vorbești prin telefon sau pe Zoom. Limitarea accesului în magazine alimentare la 10 m2 suprafață (si aerul corespunzător ca volum) de persoană. Ai o sută de metri, nu ai voie mai mult de zece persoane înăuntru în același timp. Pui pe unul la ușă cu lanțul și doar zece coșuri, cînd se termină alea lumea așteaptă afară. Cu măști, dacă e coadă.
- O diferență clară între esențial și neesențial, lasă supermarketul și stația de benzină deschisă non stop, dar închide lucruri neesențiale, unde contactul e prin definiție apropiat, ca frizerii, restaurante, săli de jocuri, saloane sau sălile de fitness, care nu prea au ferestre și unde oricum e greu de lucrat cu mască.
- Restaurantele pot vinde prin takeaway sau delivery. Cafenelele trebuie să dea cafeaua la ușă sau pe geam și să nu aibă scaune afară, ce să mai spun de înăuntru. Ai să asociezi din nou cafeaua cu șueta după ce trece chestia asta, acum o iei și o bei în altă parte singur sau cu cine locuiești.
- Lucrați de acasă. Stimulați angajatorii care permit asta.
- Copiați acele servicii ale statului care funcționează inteligent, de exemplu pașapoartele unde nici nu se mai permite să intri fizic să te programezi, astfel că la un singur moment dat intră la ei un număr minim, oamenii programați și atît.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
