ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI este sărbătoarea cu care se încheie cele două luni ale anului, august si septembrie, în care este cinstită în mod deosebit Maica Domnului. Anul bisericesc este diferit de anul civil, el începând la 1 septembrie si încheindu-se la 31 august. De aceea, sărbătorile cele mai importante ale începutului si sfârsitului de an bisericesc sunt închinate Maicii Domnului, pentru cã ea este „începutul mântuirii oamenilor". În constiinta oamenilor s-a fãcut asociatia între acoperirea pãmântului cu brumã si acoperirea capului fetelor mari îmbroboditul cu basma la nuntã, ca semn al trecerii la statutul de femeie mãritatã.
ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI. Și în tradițiile populare denumirea coincide, căci, conform obiceiurilor din străbuni, prima zi a lui Brumărel îi este dedicată Sfântului Pocroavă. Acesta este vestitorul iernii, cel ce acoperă ogoarele cu zăpadă. Tot despre protecție este vorba și în tradiția religioasă a sărbătorii Acoperământului Maicii Domnului. Lipovenii și ucrainienii îi spun Pocrova, pentru că, în limba slavă, „pokrov" se traduce prin „acoperământ".
ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI. În esență, sărbătoarea are o mare însemnătate, căci se referă la bunătatea și la puterea Sfintei Fecioare. Se spune că, pe vremea împăratului Leon cel Înţelept, la Constantinopol, după o noapte întreagă de priveghere, înspre zorii zilei de duminică, mulțimea de credincioși care se rugau în biserica Vlaherna, a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, a avut parte de o minune.
Citește și: SFÂNTA MARIA. Arsenie Boca, despre rugăciunea pe care trebuie să o rosteşti
ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI. Sfântul Andrei cel nebun pentru Cristos, împreună cu ucenicul lui, Fericitul Epifanie, au ridicat ochii către cer și au văzut-o în văzduh pe însăși Maica Domnului, care se ruga pentru credincioși, strălucind deasupra tuturor și acoperind mulțimea cu cinstitul ei omofor (șalul sfânt). Sfinți și oști cerești o înconjurau cu smerenie, dintre aceștia remarcându-se Sfântul Ioan Înaintemergătorul şi Evanghelistul Ioan. Cu glasul murmurat, blând și plin de umilință, Sfânta Fecioară I se ruga Bunului Dumnezeu: „Împărate ceresc, primeşte pe tot omul cel ce Te slăveşte pe Tine şi cheamă în tot locul preasfânt numele Tău! Și unde se face pomenirea numelui meu, acel loc îl sfinţeşte şi preamăreşte pe cei ce Te preamăresc pe Tine şi pe cei ce cu dragoste mă cinstesc pe mine Maica Ta. Primeşte-le toate rugăciunile şi făgăduinţele şi-i izbăveşte din toate nevoile şi răutăţile!"
ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI. Fetele mari se rugau divinitãtii Pocroavã sã le acopere capul cu pãr bogat si frumos, ca sã placã flãcãilor, dar si sã le acopere capul în sensul mãritatului. Pãrul lung era un însemn al puterii si divinitatea se îndura adesea de rugãciunile fetelor, dându-le pãr frumos, ajutându-le astfel sã-si gãseascã ursitul mai repede. Se considerã cã în era crestinã biserica a adaptat la ziua aceasta o sãrbãtoare religioasã cu sens apropiat Acoperãmântul Maicii Domnului.
ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI. S-a fãcut legãtura între notiunea acoperirii pãmântului cu brumã si continutul traditiei crestine care povesteste urmãtoarele: odatã, la Mãnãstirea Vlahilor din Constantinopol stãteau si multi greci care se rugau la Dumnezeu sã-i izbãveascã de dusmani. Iesind afarã staretul mãnãstirii, cuviosul Andrei, privind spre cer, a vãzut-o pe Maica Domnului, înconjuratã de sfinti, rugându-se la Dumnezeu pentru neamul omenesc. Maica Domnului a luat acoperãmântul de pe cap si l-a întins deasupra crestinilor, care se aflau la mãnãstire. Acoperãmântul strãlucea „mai mult ca soarele". Dimineata, tot orasul stia despre minunea vãzutã de Sf. Andrei.
[citeste si]
ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI. De la aceastã întâmplare, în amintirea minunii, a rãmas sãrbãtoarea numitã Acoperãmântul Maicii Domnului. Întru cele mai de pe urmã cumplite vremi, când s-au înmultit pãcatele noastre, s-au înmultit si primejdiile asupra noastrã, când s-au împlinit cuvintele Domnului: „Cã se va scula limbã peste limbã si împãrãtie peste împãrãtie, si va fi foamete si ciumã, si cutremure pe alocuri"; când ne supãrã pe noi nãvãlirile celor de alt neam, rãzboaiele cele dintre noi si rãnile cele purtãtoare de moarte, atunci prea curata si prea binecuvântata Fecioara Maria, Maica Domnului, ne dã nouã acoperãmântul sãu sã ne acopere, si sã ne pãzeascã pe noi sub acoperãmântul sãu nevãtãmati.
ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI. Exista o credinta printre batranele de la tara, conform careia, daca este taiat azi, parul ramane in legatura cu corpul. Din acest motiv nu trebuie aruncat si nici ars, fiindca poate fi luat de vrajitoare sau de oamenii rai, care fac diverse farmece.
În unele sate, de Procoave, vitele sunt stropite cu apã sfintitã, pentru a fi ferite de boli în sezonul rece.
În ziua sărbătorii Acoperământului Maicii Domnului gospodinele isi servesc rudele si oaspetii cu placinte de post, umplute cu mere sau cu dovleci.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
