Cine este vinovat de cele două evenimente? Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) spune că lipsa infrastructurii este un factor important. Concret, UNTRR vorbeşte despre lipsa parcărilor pentru camioane, despre timpii mari de aşteptare la frontieră, dar şi de şoselele nepregătite pentru trafic greu.
"Deși vorbim de borna de 1000 km de autostrada, trebuie să subliniem calitatea slabă și semnalizarea extrem de deficitară de pe rețeaua rutiera, lipsa marcajelor rutiere care solicită conducătorii auto si contribuie determinant la creșterea accentuata a oboselii tuturor șoferilor si implicit a riscurilor de pe șosea cu consecințele deosebit de grave pe care le constatam din păcate zilnic", transmite UNTRR. CITEŞTE MAI MULTE AICI
Să fie de vină şi lipsa măsurilor de coerciţie? Se fac cum trebuie controalele? Atât din punct de vedere al greutăţii autotrenurilor, cât şi al stării tehnice. Dar, mai ales, controlează cineva dacă şoferii respectă timpii de condus? Sau dacă sunt la punct cu pregătirea pentru manevrarea unui mastodont de cel puţin 20 de tone?
În ţările europene, cu mult mai puţine accidente pe şosele, şoferii de TIR sunt obligaţi să aibă cunoştinţe de conducere defensivă, preventivă, pentru a putea preîntâmpina eventualele incidente care pot apărea. În România, acest lucru nu se întâmplă. Deşi legea privind organizarea de cursuri de conducere defensivă există, legea 20 din 2022, ea nu are încă norme de aplicare. Am solicitat Ministerului Transporturilor, cel care ar trebui să facă aceste norme, un punct de vedere pe acest subiect încă din luna februarie a anului 2023. Un răspuns nu a venit niciodată.
Lipsa pregătirii, lipsa infrastructurii, lipsa coerciţiei, firele care duc către Ministerul Transporturilor
Titi Aur, instructor de conducere defensivă, spune că un director din cadrul MT se opune schimbării legii. Ar fi vorba despre Adriana Kalapis, director general al Direcţiei de Transport Rutier.
Direcţia de Transport Rutier din cadrul Ministerului Transporturilor cuprinde ARR (Autoritatea Rutieră Română), care autorizează şcolile de şoferi şi şcolile care dau atestate profesionale, ISCTR (instituţie care are drept de control asupra vehiculelor şi şcolilor de şoferi), şi RAR, care este de fapt o regie autonomă în subordinea Ministerului.
"Dintre cele trei instituţii, RAR îşi face treaba cel mai bine. ARR şi ISCTR, care sunt direct sub bagheta doamnei Adriana Kalapis, fac aşa cum fac. ARR controlează tonajul maşinilor, de exemplu. Dar le cântăresc selectiv. Sunt companii care nu sunt controlate, dar şi firme de transport mai mici care sunt controlate excesiv, iar amenzile sunt foarte mari. Mai mult, vedem pe stradă multe camioane în coloană, pentru că şoferii se anunţă prin staţie că e control ARR undeva în faţă. Normal că ar trebui să ştie şi ARR că sunt camioanele acolo şi că ei sunt cei care strică, de fapt drumurile. Am avut şi exemplul podului de la Brăila, unde sigur nu s-a respectat tonajul maşinilor care circulau pe acolo. Şi nu e vorba de 100-200 kg. În loc de 20-22 de tone, sunt tiruri care circulă încărcate cu 40-42 tone. E o presiune foarte mare asupra drumului.
Când intrăm la şcolile de şoferi, şi acolo e situaţia scăpată de sub control. La fel şi la atestate. Şi eu am informaţii de la proprietari de şcoli de şoferi. În judeţul Vaslui, spre exemplu, proprietarii spun că nu pot să îşi facă treaba bine, pentru că dacă obligă cursanţii să vină la toate orele de teorie, pleacă la altă şcoală. Şi atunci sunt obligaţi să facă acest compromis, ca un elev să nu vină la toate orele. Când trecem la atestate, adică examenul pe care îl dau şoferii profesionişti o dată la 5 ani, când este weekend de dat atestate, vine un delegat de la Bucureşti, de la minister, din subordinea acestei doamne. El este prezent într-un weekend la mai multe examene, în toate oraşele din judeţ. În loc să urmărească calitatea examenului, a testului, se strâng bani de la fiecare cursant, se pun într-un plic, şi respectivul ia plicurile", a declarat Titi Aur pentru DC NEWS.
Adriana Kalapis se opune schimbărilor din legi, spun Titi Aur, dar şi un fost secretar de stat în MT
În 2021, a fost un întreg scandal la Ministerul Transporturilor legat de acest subiect, al modului în care ARR îşi face treaba. S-a vorbit atunci de fraudă în valoare de 4,37 milioane de euro la ARR şi Ministerul Transporturilor, iar secretarul de stat Sandor Gabor ar fi cerut, într-o întâlnire din acel an, dărâmarea unui "grup infracţional organizat".
"Eu am o singură preocupare: sunt conştient că tot ministerul mi se va opune. Singura mea şansă este ca patronatele să îmi fie alături. O persoană nu se poate lupta cu un grup. Cu un grup se poate lupta un alt grup. Mai întâi trebuie să ştiţi pentru ce luptaţi, nu e înţelept să mergeţi pe încredere. Trebuie să luptăm, cu toate armele, dacă ne însuşim aceeaşi viziune pe termen scurt şi pe termen mediu. Dacă veţi şti să vă asumaţi acele chestiuni, atunci trebuie să scoatem toate armele ca să dărămâm grupul infracţional", ar fi spus Sandor Gabor, conform ziarului Bursa.
În aceeaşi discuţie, secretarul de stat ar fi amintit şi numele Adrianei Kalapis, despre care a spus că "va avea de pierdut financiar dacă restructurăm sistemul".
"Singura persoană care nu se bucură că am venit este doamna Kalapis, care simte că, dacă restructurăm sistemul, ea va avea de pierdut financiar. Dacă restructurăm sistemul, nu va mai avea atâtea pârghii pentru a se duce la cât mai multe examene. Eu degeaba muncesc cu grupele de lucru ca să acopăr deficienţele legislative, pentru că ea ştie că direcţia pe care o conduce e singura ce trebuie să iniţieze actele normative. Degeaba discut cu patronatele. Singura şansă ca să facem intervenţii corecte în sistem este ca patronatele să susţină modificările legislative. Poate vor fi anumite pasaje sau aliniate care nu vor conveni la toată lumea. Că, dacă scoatem acum toate gloanţele, doamna Kalapis se va opune la punctul x şi punctul y", mai arată sursa citată.
Inspectorii Direcţiei Corp Control din cadrul Ministerului Transporturilor spuneau, în raportul din 8 septembrie 2020, referitor la doamna Kalapis: "Cu susţinerea şi participarea doamnei Aurelia Surulescu şi doamnei Adriana Kalapis, în calitate de director general al ARR, respectiv director al Direcţiei de Transport Rutier din cadrul ministerului, (...), reprezentanţii ARR şi DTR au acţionat constant pentru prezervarea în continuare a avantajelor financiare de care au beneficiat şi înainte de adoptarea Legii 109/2014. (...) Apreciem că reglementarea modului de plată a membrilor comisiilor de examinare a fost efectuată în mod abuziv, în interesul unui grup de persoane din care unele au ajuns să încaseze lunar din examinări sume de chiar şi de 3-4 ori mai mari decât salariul cuvenit pentru funcţia ocupată, în dauna persoanelor care au participat la examinări în calitate de candidaţi şi care au fost astfel constrânşi să plătească tarife nejustificat de mari. A fost perpetuată astfel o stare infracţională prin constituirea unui grup organizat la care au aderat atât persoanele aflate succesiv la conducerea ARR şi DTR, cât şi angajaţi din cadrul acestor structuri, care au acţionat pe o perioadă mai mare de 10 ani, inclusiv prin impunerea unor reglementări în interes propriu, în scopul obţinerii de venituri din activitatea de examinare".
Titi Aur spune şi el ceva similar lui Sandor Gabor.
"Când a fost prima discuţie cu guvernul despre conducerea defensivă, în 2019, am cunoscut-o pe doamna respectivă. Eu am făcut, cred acum în retrospectivă, o greşeală. În discuţia aia la care au participat directorii ISCTR, ARR, doamna respectivă şi alte persoane de la MT, cel de la ISCTR şi ARR, doi băieţi relativ tineri, sub 40 de ani, au început să vorbească între ei deschis despre ce ar trebui să facă.
Doamna Kalapis, când a văzut că ei vorbesc fără să dea ea semnalul, a pus palma pe masă şi a zis "ia terminaţi cu prostiile. Tot eu trebuie să muncesc ca să schimb tot sistemul". S-a uitat către mine şi a spus "Dle Titi, abia am făcut ordinul 733, care reglementează şcolile de şoferi. Nu aţi vrea mai bine să vă facem noi reclamă la şcoala aia a dvs şi să nu ne apucăm să stricăm tot sistemul?". Nu am ştiut că doamna e atât de importantă şi am refuzat. Am spus că eu cred că asta poate aduce siguranţă, că am dovezi, etc, şi că asta e un fel de formare profesională permanentă, că şoferii ar trebui să treacă periodic prin asta.
Cred că dânsa a făcut atunci legătura că aş veni eu cu pile de la Guvern ca să intru peste formarea ei profesională, peste atestate, şi să stric toată maşinăria de făcut bani. Şi atunci a spus că "avem formare profesională, avem atestate, nu ne trebuie aşa ceva". L-a luat pe nu în braţe de atunci. Cei de la Guvernul de atunci, dacă simţeau de la MT o susţinere pentru asta, cu siguranţă ar fi transformat acest proiect într-o ordonanţă şi ar fi spus să se facă. Dar când au văzut că MT începe să refuze...", a declarat Titi Aur.
Legea 20/2022 există, dar nu are norme. Aceeaşi Adriana Kalapis ar trage de timp
"Imediat după asta, a apărut iniţiativa legii 20. La orice lege e nevoie de 2 consilii să dea aviz, CES şi Consiliul Juridic. Sunt independente, externe. CES a dat aviz negativ. Întâmplător am ajuns să discut cu preşedintele CES, şi l-am întrebat de ce, pentru cultura mea generală, s-a dat aviz negativ. Şi-a adus aminte perfect şi a spus că e pentru că s-a spus de la Ministerul Transporturilor că avem legislaţie în domeniu şi că nu e cazul. Deci exact cuvintele doamnei de la Guvern. O minciună, practic.
Ne ducem peste timp. În decembrie 2021, s-a aprobat legea în Parlament, iar în ianuarie 2022 a fost promulgată", a mai declarat Titi Aur.
Într-un interviu pentru Jurnalul, în decembrie 2022, Adriana Kalapis a spus că normele de aplicare s-ar afla în transparenţă decizională, dar a spus şi că se teme ca aceste cursuri să nu îi încurajeze pe şoferii teribilişti să conducă pe şosele ca la cursele auto.
"Normele de aplicare au fost elaborate de colegii mei și se află în transparență decizională. Din acest punct de vedere, Ministerul Transporturilor a făcut ceea ce este prevăzut în lege. O altă problemă este legată de Ministerul Finanțelor, care ne-a transmis că este o dublă deducere în cazul alocării fondurilor de la bugetul de stat, ceea ce este ilegal, dar asta nu mai ține de Ministerul Transporturilor. Pe de altă parte, noi nu avem specialiști pe acest domeniu, la nivelul ministerului, nu a făcut nimeni cursuri în altă țară care are acreditată această specializare. Există o asociație a piloților de curse acreditată de Ministerul Tineretului și Sportului, care are în statut posibilitatea de autorizare a școlilor de conducere defensivă, dar nu știm cum ar trebui să procedăm, în acest caz, fiind vorba despre alt tip de activitate. Am putea face un parteneriat cu această asociație, pentru a putea obține acreditări. Dar ei sunt piloți. Nu există bază legală nici pentru așa ceva. Ar trebui schimbată legea, pentru a permite un astfel de parteneriat, la fel cum și Ministerul Finanțelor a cerut schimbarea legii pentru acordarea finanțării. Mie mi-e teamă să nu se ajungă la o nenorocire, dacă aceste cursuri mai degrabă i-ar încuraja pe șoferii teribiliști să conducă pe drumurile publice ca la cursele auto, iar noi am putea deveni țapii ispășitori, ca la Colectiv”, a explicat directoarea din Ministerul Transporturilor.
În concluzie, o lege care ar trimite şoferii la cursuri de conducere preventivă, aşa cum există în multe alte ţări, rămâne momentan blocată în România, în timp ce pe şosele se produc zilnic tragedii. Lipsa infrastructurii, lipsa educaţiei şi lipsa coerciţiei sunt factori care se adună într-un cerc vicios din care României îi este greu să scape. Iar toate firele duc, după câte se pare, spre Ministerul Transporturilor. Care, culmea, spune că avem deja legi în acest sens şi că nu ne mai trebuie altele.
"Infrastructura are problemele pe care le are. Ar putea fi acoperită din punct de vedere al siguranţei rutiere. Neavând străzi suficient de largi, nu poţi acoperi sub nicio formă pierderea economică. Maşinile circulă greu, pierdem mult timp pe drum, deci înseamnă pierdere economică. În schimb, partea de siguranţă poate fi acoperită dacă şoferii conduc defensiv. Şi aici trebuie două elemente. Să fie pregătiţi şi să fie ţinuţi sub control, în sensul în care cei care nu respectă regulile să fie sancţionaţi corect. La noi nu merge niciuna, nici alta. Nici drumuri bune nu avem, iar din punct de vedere al educaţiei, şoferii suferă. Iar toată coerciţia se face pe sărite, deficitar, iar când poliţistul îl mai prinde pe unul, procurorul, judecătorul îl trimite acasă, din diferite motive", a concluzionat Titi Aur.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
