În mass media circulă o poveste despre momentul când Traian Băsescu a intrat în campania pentru București, în 2000, înlocuind un pedist cu 3% șanse. La fel cum avea să-l înlocuiască pe Stolojan, tot pe ultima sută de metri. Sprijinit tot de firma de publicitate GMP. Ei bine, se spune că la prima ședință cu staff-ul de campanie, viitorul primar general ar fi spus: sunt produsul Băsescu, vindeți-mă!
Cert este că a acționat după manualul de campanie, generând surpriza etapei, și la locale și la prezidențiale.
Anul acesta, surpriza, dacă va exista, ar fi una ca la București, cu USR pe doi și marele partid liberal pe trei. După cum merge campania, nu ar fi exclus. Întâi, au făcut un clip în care Alina Gorghiu suna la ușă, speriind copiii. Ieri, am văzut pe Facebook o fată despletită, în ie și fotă (nu era Alina), care se rotea ca un derviș la dansul călugărului, în vreme ce din off i se auzeau gândurile: ”Să mă corup, să nu mă corup?”. Așteptam să pice la final, în spasme, ca încununare a tentativei de a atinge divinitatea cu mâna, dar nu, fata și-a spus lozinca, România merge înainte, și a plecat acasă.
Pe mine clipul m-a convins, am înțeles de ce se zbate PNL în plasa celor 20 de procente. În weekend-ul în care au postat dervișa rotitoare, PNL a mai făcut două tentative de pocnet, cu un bici dintr-un material necorespunzător.
Ideea era să dinamizeze campania, să creeze emoția care să scoată oamenii din casă, pentru că la o prezență mai bună, PNL face un scor mai bun. Cu astfel de clipuri, pentru un segment îngust al electoratului (studii superioare, urnban, educat), care mizează pe rațiune, nu pe simțire...nu prea cred că vor reuși.
Poate campania de PR electoral să realizeze ce nu reușesc clipurile? Au fost câteva încercări de polemică, focvalizată pe PSD-Dragnea. Punctul de forță l-a constituit, însă, ”interzicerea” lui Cioloș la Viața Satului-TVR.
Nu știm dacă e slugărnicie sau prostie, la TVR le găsim pe amândouă. Iar, dacă e la ordin, la ordinul cui a fost scos interviul cu premierul? Părerea mea este că jocul avantajează PNL: au o victimă, premierul zero-candidat (jumate îl împart cu USR, cealaltă jumate nu candidează, ci își continuă proiectele). Ce mare lucru avea de spus la Viața Satului și n-a apucat până acum?
În fine, tentativa de declanșare a unor scandaluri s-a fâsâit din două motive. PSD nu a răspuns, nu a căzut în capcană, ignorând atacurile. Mai important, temele erau inventate, nu se leagă de ceva care să răscolească electoratul.
Nu moare nimeni de jale că nu-l vede pe Cioloș la televizor. Drama PNL este că premierul Cioloș, oricât ar avea în sondaje, nu face audiență. Sau, mai bine zis, își ucide audiența în țeapa limbii de lemn.
Dacă ar fi să imaginez teorii ale conspirației, campania insipidă pe care o face PNL m-ar face să spun că GMP a rămas firma de publicitate a lui Băsescu, de la PMP. Nu știu dacă acestea sunt solicitările partidului, care trec peste recomandările agenției, dar mi se pare că ”produsul” nu rimează cu reclama, sau invers.
Cert este că PNL are o strategie electorală stranie: bate cu putere la o ușă deschis, în spatele căreia se află votanții săi din nucleul dur, pe care oricum i-ar fi scos la vot, de trei ori pe zi, ca ampicilina. Iar riscul nu e să deranjeze vecinii, ci , după ce îi scoate din casă, pe drum să se oprească la USR.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
