Platforma IMM Invest, unde companiile pot accesa credite garantate, inaugurată vineri dimineață la ora 10.00, de ministrul Finanțelor, nu funcționează.

Cum era de așteptat, liberalii au găsit tot felul de vinovați: au dat vina ba pe PSD, ba pe hackeri, au dat vina pe oricine în afară de... ei înșiși, adică Florin Cîțu, Ludovic Orban și Ionel Dancă.

Nu sunt în stare să comunice! Trebuiau făcute instrucțiuni clare înainte de a da drumul site-ului, a spus jurnalistul Val Vâlcu. Când deschideai pagina de Web, trebuia să știi ce să faci, desigur dacă guvernanții și-ar fi găsit timp să explice la televizor, în loc să se laude, în limbaj de lemn, cu ce au mai făcut, fără ca nimeni să înțeleagă ceva. În plus, oamenii nu au răbdare să asculte ședințe de guvern, de zeci de minute, în care miniștrii se laudă singuri ca într-o scenetă spusă într-un limbaj greoi.

Ionel Dancă trebuia să explice totul despre platformă astfel încât să nu fie un număr foarte mare de accesări, așa cum s-a întâmplat astăzi. Liberalii au zis că au fost: ”dezinformări” despre platforma IMM Invest... dar informări au fost?! Să zicem că lumea este rea și că are ce are cu Guvernul Orban și a făcut dezinformări, dar miniștrii și-au făcut informările, adică au informat poporul?! Au făcut tot ce trebuia astfel încât lumea să fie informată despre IMM Invest? Au spus cu fraze simple, clare, ce are omul de făcut sau, pur și simplu, s-au lăudat singuri, cum am văzut, într-o așa-zisă ședință de Guvern și cu asta basta?!

Anumiți miniștri din Guvernul Orban au mai făcut mișcări deplasate și-n trecut

Modelul ziarului american Washington Post, în variantă românizată, a mai fost aplicat de Guvernul Orban în trecut. În modelul american, jurnaliștii de la această publicație primeau de la autorități anumite informații, iar ei le dădeau astfel: "conform unor surse, Guvernul vrea să ia măsura X". Apoi, liderii politici verificau cum primea informația opinia publică. Dacă curentul era defavorabil, guvernanții ziceau: "Nu am propus noi așa ceva, au fost niște speculații de presă". Dacă opinia publică era favorabilă, decidenții luau respectiva măsură și și-o asumau. În acest fel, ziarul Washington Post își crea influență și notoritate prin faptul că aflau informații, iar Guvernul SUA testa reacția populației fără ca acesta să se angajeze.

Acum: varianta românească a Guvernului Orban

Acest model este aplicat și de unii miniștri din Guvernul Orban, doar că la alt nivel. Adică miniștrii, cu premierul în frunte, testează piața. Aruncă chiar ei câte o informație și văd ce se întâmplă - vezi cazul cu pensionarea la 70 ani, situația cu programul Prima casă sau despre impozitarea veniturile IT-iștilor. În funcție de reacțiile oamenilor, vin și o dau la întors.

În cazul Washington Post, dacă populația nu era de acord cu măsurile decidenților, oamenii rămâneau cu ideea că a fost o speculație a presei. În cazul Guvernului Orban, lumea vede că măsurile sunt anunțate chiar de miniștri, deși apoi le retrag. De când au venit la putere, o parte dintre ei pun în circulație o informație, apoi anunță că este fake news. Practic se contrazic singuri: aruncă pe piață o chestiune, apoi o neagă dacă văd că românii nu sunt de acord. Dar tema este pusă în circulație chiar de guvernanți, nu este ca în cazul Washington Post.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News