Pe măsură ce liderii NATO se pregătesc pentru summitul care va avea loc săptămâna viitoare la Ankara, un document arată că toate cele 32 de state membre, inclusiv Statele Unite - care nu se va retrage - își mențin angajamentul față de principiul apărării colective al Alianței.
Statele membre NATO urmează să reafirme angajamentul lor ferm față de Articolul 5 al Tratatului NATO și să declare că Rusia reprezintă „o amenințare pe termen lung la adresa securității și stabilității euroatlantice”, potrivit declarației finale a summitului de la Ankara de săptămâna viitoare, notează Euronews.
O copie a documentului obținută de Euronews include și afirmația potrivit căreia „Iranul nu poate deține niciodată arme nucleare”. În același timp, documentul prevede un sprijin suplimentar de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina și stabilește că în 2027 va fi acordat un nivel de sprijin „cel puțin echivalent”.
Declarația reprezintă textul final pregătit înaintea summitului și negociat de toate cele 32 de state aliate, inclusiv de Statele Unite. Deși documentul a fost deja aprobat la nivelul ambasadorilor, el trebuie validat oficial de liderii statelor membre la finalul summitului din 8 iulie.
„Declarația de la Ankara va fi făcută publică după ce va fi aprobată de liderii aliați în cadrul summitului NATO de miercuri”, a declarat un purtător de cuvânt al NATO pentru Euronews.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale documentului este faptul că Washingtonul pare să confirme că susține în continuare principiul apărării colective pentru întreaga Alianță. Principiul potrivit căruia „un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor” reprezintă fundamentul existenței NATO. În mai multe rânduri, președintele american Donald Trump a pus sub semnul întrebării măsura în care administrația sa sprijină fără rezerve acest angajament.
În trecut, Trump a refuzat să garanteze că Statele Unite vor interveni în apărarea țărilor europene care, în opinia sa, nu contribuie suficient la cheltuielile pentru securitate și apărare.
Summitul de săptămâna viitoare va reprezenta o nouă încercare a statelor europene membre NATO de a convinge administrația Trump că responsabilitatea pentru securitatea Europei este preluată într-o măsură tot mai mare de aliații europeni, reducând dependența de armata americană. În acest context, Alianța urmărește trecerea către ceea ce este descris drept „NATO 3.0”, o nouă etapă în care Europa își asumă un rol principal în propria apărare.
Ultimele șase luni au fost marcate de numeroase tensiuni pentru NATO. Deși datele arată că statele europene și Canada și-au majorat semnificativ cheltuielile pentru apărare, nu există garanții că Donald Trump va considera suficiente eforturile depuse de aliați.
CITEȘTE ȘI: Donald Trump participă la Summitul NATO de la Ankara, deşi iniţial nu a vrut să meargă
Trump: „Nu au fost alături de noi”
În luna ianuarie, Donald Trump a refuzat să excludă posibilitatea utilizării forței militare pentru a „prelua” Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitatea Danemarcei, stat membru NATO. Joi seară, liderul american și-a reluat criticile la adresa aliaților și a susținut că aceștia nu au sprijinit Statele Unite în ofensiva împotriva Iranului și calificând drept „ridicolă” continuarea unei relații pe care a descris-o ca fiind „unilaterală”.
„Nu au fost alături de noi!!!”, a scris Trump pe platforma sa de socializare, Truth Social.
Deși aliații Statelor Unite încearcă, pe termen scurt, să depășească tensiunile, obiectivul lor principal este să consolideze pe termen lung apărarea Europei prin investiții proprii. Această strategie vine în contextul în care Washingtonul și-a exprimat deja intenția de a reduce sprijinul convențional acordat securității europene.
În luna mai, Statele Unite au anunțat că vor diminua resursele militare puse la dispoziția NATO chiar și în cazul unui conflict. Astfel, mai multe bombardiere cu rază lungă de acțiune, avioane de luptă, submarine și nave de război nu vor mai fi disponibile pentru utilizarea de către aliații europeni în timp de război.
„Aliații au fost informați că vom reduce contribuția noastră la modelul de forțe al NATO”, le-a declarat jurnaliștilor, la Bruxelles, ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker. El a adăugat că statele europene „nu pot continua să beneficieze de contribuțiile plătitorilor de taxe americani”.
Potrivit informațiilor obținute de Euronews, secretarul general al NATO, Mark Rutte, va sublinia că statele europene și Canada și-au majorat cheltuielile de bază pentru apărare cu 20% față de anul precedent.
O sursă apropiată discuțiilor a declarat pentru Euronews că investițiile suplimentare pentru anii 2025 și 2026 vor ajunge la aproximativ 258 de miliarde de dolari, echivalentul a 225 de miliarde de euro.
Mark Rutte va evidenția și faptul că aliații au investit în total aproximativ 1.000 de miliarde de dolari, adică 870 de miliarde de euro, în apărare de la primul mandat al lui Donald Trump. El intenționează să numească această sumă „trilionul lui Trump” și va susține că acest nivel istoric al investițiilor trebuie transformat în capacități militare pregătite de luptă „prin cooperare transatlantică”.
Secretarul general al NATO va transmite, de asemenea, că Alianța are nevoie de mai mulți militari pentru a îndeplini obiectivele conceptului „NATO 3.0” și că industria europeană de apărare trebuie să continue extinderea capacităților de producție pentru a răspunde noilor cerințe de securitate.
