"România deţine în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului UE, mandat care se dovedeşte a fi unul de succes. Înţeleg de la membrii Guvernului că am închis nu mai puţin de 90 de dosare - un număr record - şi nu dintre cele mai uşoare. Mi-aş dori, evident, să vedem şi de la liderii altor state o recunoaştere publică şi o abţinere de la tentaţia dictatului politic sau a aroganţei birocratice", a spus Tăriceanu, în cadrul conferinţei 'Viitorul Europei', al cărei invitat de onoare este fostul preşedinte al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, sir Graham Watson.
În discursul său, Tăriceanu a arătat că, în prezent, "nu doar mişcarea liberală europeană, ci şi Uniunea Europeană însăşi se confruntă cu provocări majore". El a abordat subiecte precum migraţia şi Brexit, subliniind că acestea sunt "doar câteva aspecte care ţin de viitorul Uniunii".
Populismul, o ameninţare
Totodată, şeful Senatului a vorbit despre "nevoia din ce în ce mai acerbă" de "a investi în procesele de consolidare democratică".
"Efectele crizei refugiaţilor din 2015 se resimt încă în valurile de mişcări populiste, xenofobe şi anti-imigraţioniste. Răspunsul fiecărei naţiuni în parte la aceste mişcări va contribui la conturarea destinului nostru european comun. Sunt bucuros că în România nu există partide politice antieuropene şi sunt nerăbdător să văd rezultatele alegerilor de săptămâna viitoare, fără a avea temerea că acestea pot alimenta în ţara noastră tendinţe xenofobe sau extremiste. Cu toate acestea, ne aşteptăm ca şi componenţa viitorului PE să reflecte schimbările prin care trec câteva ţări membre. Acest lucru este îngrijorător. Şi suntem îngrijoraţi că prin influenţa pe care o vor câştiga grupurile extremiste în PE vor putea să contamineze şi scena noastră politică la nivel naţional", a spus Tăriceanu.
El a mai precizat că, deşi se doreşte 'identificarea unei abordări europene cuprinzătoare' la problematica migraţiei, până în prezent 'nu s-au înregistrat mari progrese', ci s-a pus accent pe politicile de apărare a graniţelor şi acceptarea sau respingerea cotelor de refugiaţi revenite statelor membre.
"Suntem conştienţi că acestea sunt modalităţi prin care partenerii noştri vestici măsoară nu doar solidaritatea noastră, a esticilor, ci şi testează capacitatea noilor veniţi în UE de a se adapta rapid la provocări neaşteptate. România poate face faţă cu succes oricărei provocări, atâta timp cât este privită ca un partener egal într-o Uniune coezivă, cu o singură viteză şi în care nimeni nu este lăsat în urmă. O construcţie cu mai multe viteze, bazată pe un model de cercuri concentrice, va dărâma inevitabil pilonii ce ţin Europa unită. Acest lucru percepem noi, esticii, ca fiind o lipsă de solidaritate a Vestului. Nu am niciun dubiu că un astfel de scenariu va dezbina Uniunea. Sunt persoane care îşi imaginează în mod idilic că vor fi capabile să ţină în frâu toate forţele ce se vor ridica într-o Europă cu mai multe vizeze. Mă tem însă că realitatea le va demonstra că greşesc, plătind un preţ prea mare", a mai spus el.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
