Europarlamentarul Vasile Dîncu trage un semnal de alarmă privind eficiența contractelor din industria de apărare prin mecanismul european SAFE. Fostul ministru propune înființarea unei autorități naționale dedicate pentru a accelera producția locală de echipamente militare și a reduce birocrația dintre ministere.
Europarlamentarul Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării, a participat marți, 10 noiembrie 2026, la „Masa rotundă a apărării”, organizată de Defense România, unde a ridicat mai multe întrebări legitime privind contractele prin mecanismul SAFE.
„În primăvară trebuie să facem un inventar a ceea ce poate livra România în 2027 pentru industria de apărare. Cred că este un lucru important pentru cei care produc. Am scris în Defense România în septembrie că noi trebuie să rambursăm aceste împrumuturi și de aceea trebuie să știm ce capacitate industrială vrem să păstrăm în țară.
Din alocarea de 16 miliarde de euro, România a primit deja prima plată de 2,5 miliarde la 26 august 2026. Banii au început să vină. Ce comenzi au ajuns în fabrică?”, a întrebat retoric Vasile Dîncu, adăugând că acest lucru trebuie aflat până la primăvară.
„De asemenea, ce cumpărăm și ce rămâne în țară? Avem contractul pentru 298 de mașini de luptă ale infanteriei și derivate, care are o valoare de 3,3 miliarde de euro. Producția este prevăzută în Mediaș. Acolo există oameni și întreprinderi pentru care acest contract poate însemna un deceniu de muncă, deci ar trebui să vedem când încep să se fabrice, cine califică furnizorii, ce drepturi de reparație vom avea după expirarea garanției? Un răspuns precis la aceste întrebări e necesar și cred că e foarte important”, a mai punctat Vasile Dîncu.
Vasile Dîncu: „Eu am cerut să avem o autoritate națională pentru industria de apărare”
Europarlamentarul a precizat că România trebuie să preia exemplul altor țări care au împrumutat bani prin SAFE și au o fluiditate mult mai bună între momentul comenzii și primele livrări. Dîncu a precizat că „din 29 octombrie a început a doua rundă de SAFE, iar Comisia Europeană a trimis deja tuturor statelor membre suma de 21,3 miliarde de euro, rămasă din plafonul european de 150 de miliarde”.
„Comisia încurajează achizițiile comune cu Ucraina și indică niște priorități: muniție, apărarea antiaeriană, drone și sistem anti-dronă.
Aș propune Romarm să vină cu un proiect legat de muniție, de exemplu. Cu un necesar confirmat de militari, o uzină desemnată și o estimare realistă pentru prima livrare.
E nevoie de un program național gândit diferit, deși avem o strategie pentru industria de apărare 2024 - 2030, avem un plan de înzestrare a armatei și un plan românesc pentru SAFE. Totuși, trebuie urmărit ce se întâmplă, de fapt, de întârzie decizia. Apărarea formulează cerința, economia negociază cooperarea, cancelaria premierului coordonează SAFE, finanțele trebuie să prevadă banii. Fiecare își poate încheia partea în timp ce fabrica așteaptă, din păcate.
Eu am cerut, atunci când a apărut SAFE, să avem o autoritate națională pentru industria de apărare, care poate fi în subordinea premierului. Este foarte important să rupem lipsa de colaborare, în primul rând dintre Ministerul Economiei și Ministerul Apărării.
De asemenea, trebuie să luăm exemplele altor țări. La centrul nostru de documentare am studiat ce se întâmplă în Polonia, în Franța sau în Suedia. Poate învățăm și noi ceva. Polonia, în 2023, a semnat un acord-cadru pentru mașina de luptă a infanteriei BWP Borsuk (n.r. „Bursucul”). În martie 2025, Agenția pentru Armament a comandat 111 vehicule grupului de stat PGZ (Polska Grupa Zbrojeniowa) și uzinei Huta Stalowa Wola. Contractul prevede livrări în 2029. În decembrie 2025, armata poloneză a primit primele 25 de vehicule. Între acordul-cadru și prima livrare a fost un timp foarte scurt.
Acesta este un lucru foarte important și cred că va trebui să dăm mai multă încredere Romarm. Cred că Romarm trebuie să primească mult mai multă încredere, dar trebuie să fie deschis și altora”, a mai punctat fostul ministru al Apărării.
