Dronele căzute pe pământ românesc au pus capăt oricărei iluzii de liniște. La conferința DefenseRomania Security Dialogue 2026, organizată de DefenseRomania și DC News, premierul Luca Niculescu a vorbit despre un plan masiv de 16,6 miliarde de euro pentru anii 2026-2027. Statul încearcă să readucă la viață fabricile de muniție și cere un hub de securitate la Marea Neagră, sub protecția Comisiei Europene.
DefenseRomania și DC News organizează în aceste momente Masa Rotundă a Industriei de Apărare cu titlul „Bilanțul sectorului național de securitate în 2026 și prioritățile strategice pentru 2027”. În deschiderea conferinței, premierul Luca Niculescu a transmis un mesaj.
„Vă mulțumesc pentru inițiativa de a organiza acest eveniment, care aduce în prim-plan teme esențiale pentru securitatea națională și pentru dezvoltarea sectorului național de apărare. Îmi exprim interesul deosebit pentru aceste subiecte și pentru viitorul întregului sector. Discuția are loc într-un moment în care situația de securitate din regiunea Mării Negre ne obligă să privim cu mai multă atenție către capacitatea României de a răspunde amenințărilor tot mai complexe cu care se confruntă.
Dezvoltarea și modernizarea capabilităților industriei de apărare, precum și adaptarea infrastructurii militare, inclusiv a celei cu dublă utilizare, la noile cerințe ale Uniunii Europene reprezintă priorități importante”, spune Luca Niculescu.
Discuțiile purtate la cel mai înalt nivel european arată că România caută un sprijin pentru gurile Dunării și portul Constanța, cele două artere aflate în apropierea liniei de contact.
„Sprijinul Comisiei Europene pentru crearea unui hub de securitate la Marea Neagră este cu atât mai important pentru protejarea cetățenilor noștri și a teritoriului național. Aș putea menționa discuțiile cu președinta Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, despre modul în care putem beneficia de acest sprijin concret, atât noi, cât și vecinii noștri.
După 10-20 de ani în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România a cunoscut diferitele forme de solidaritate europeană. Astăzi putem să dovedim capacitatea noastră de a contribui la apărarea Europei.
România ocupă o poziție esențială pentru securitatea europeană și euroatlantică, pe flancul estic al NATO și la Marea Neagră. În același timp, asistăm la o deteriorare a situației de securitate în această regiune, ceea ce evidențiază noi vulnerabilități.
Incursiunile dronelor care pătrund în spațiul aerian al țării noastre, amenințările permanente la adresa navigației în Marea Neagră, intensificarea acțiunilor cibernetice și incidentele ofensive ne arată că trebuie să fim pregătiți pentru toate tipurile de provocări”, a mai transmis Luca Niculescu.
Fabricile de armament, sub presiune
România a cumpărat decenii la rând echipament militar de la parteneri externi, în timp ce uzinele proprii au adunat rugină și praf. În caz de conflict prelungit, dependența totală de transporturile aliate este o condamnare la eșec. Un depozit plin la începutul războiului se golește în câteva săptămâni dacă fabricile din țară nu pot turna muniție zi și noapte. Premierul cere o schimbare și anunță sumele alocate pentru acest efort național.
„În acest context, consolidarea capacităților naționale de apărare și dezvoltarea unei industrii de apărare puternice nu mai reprezintă doar obiective economice sau industriale. Sunt obiective strategice care țin direct de securitatea și reziliența României și a întregii regiuni.
Mă bucur că această direcție a devenit o prioritate atât la nivel național, cât și european. Avem investiții importante prin programul 2026-2027, în sumă de 12,4 miliarde de euro pentru modernizarea structurilor sistemului național de apărare și alte 4,2 miliarde de euro alocate infrastructurii cu dublă utilizare.
Este esențial să înțelegem că investițiile în apărare nu trebuie să se limiteze la achiziția de produse militare. Ele trebuie să genereze capacități de producție în România, transfer de tehnologie, inovare și locuri de muncă. Urmărim integrarea industriei noastre în lanțurile europene de aprovizionare și creăm condițiile pentru ca producția realizată în România să răspundă nevoilor naționale și să devină competitivă pe piețele internaționale”, mai transmite Luca Niculescu la conferința DefenseRomania Security Dialogue 2026.
Fondurile SAFE
Pentru a nu împovăra și mai mult buzunarele cetățenilor, Guvernul își îndreaptă privirea spre banii europeni nerambursabili, special puși la bătaie pentru reînarmarea continentului. Finalul mesajului transmis la conferința organizată de DefenseRomania și DC News arată ce se va întâmpla cu Apărarea în anul 2027.
„În perioada următoare, în urma analizei bugetului și a spațiului fiscal disponibil pentru anul viitor, vom evalua posibilitatea accesării unor noi finanțări în cadrul celui de-al doilea apel al programului SAFE, lansat de Comisia Europeană la finalul lunii octombrie. În această privință, voi sumariza principalele oportunități de finanțare europeană.
Pe lângă programul SAFE, avem la dispoziție alte instrumente de finanțare și inițiative comune la nivelul Uniunii Europene pentru dezvoltarea capabilităților de apărare.
Toate aceste instrumente trebuie privite într-o logică integrată, astfel încât să utilizăm orice resursă disponibilă pentru a consolida capabilitățile de producție de pe teritoriul României. Aceste capabilități vitale necesită întărirea protecției fizice, teritoriale și cibernetice pentru a face față valului de provocări de securitate pe care îl vedem deja la nivel european.
Îmi doresc ca dezbaterea de astăzi să fie constructivă și să deschidă noi perspective pentru dezvoltarea industriei naționale de apărare”, conchide Luca Niculescu.
