"Pe baza celor mai recente informaţii privind execuţia bugetară, conduita politicii fiscale şi a celei de venituri îşi păstrează relevanţa ca sursă apreciabilă de riscuri pe intervalul de proiecţie. Configuraţia viitoare a acestor politici, aflată sub spectrul calendarului electoral încărcat din intervalul 2019-2020 - cu runde succesive de alegeri prezidenţiale, locale şi parlamentare -, apare drept necesitând măsuri compensatorii substanţiale, în vederea încadrării în plafoanele bugetare consistente cu definiţia solidităţii finanţelor publice. Astfel de măsuri vor contribui la asigurarea unui mix echilibrat de politici economice, inclusiv din perspectiva realizării unei compresii a cererii agregate excedentare din economie şi implicit a diminuării riscurilor unei continuări a amplificării dezechilibrului extern", se arată în raport.
De asemenea, în raport se menţionează că rata anuală a inflaţiei IPC este prognozată să atingă 3,8% la finele anului, valoare plasată în afara intervalului ţintei. Această poziţionare este determinată de persistenţa presiunilor inflaţioniste asociate cererii agregate interne, precum şi de şocurile nefavorabile de natura ofertei din primele luni ale anului (scumpirea amplă a cărnii de porc, creşterea preţurilor produselor din tutun, majorarea tarifelor la anumite servicii de telecomunicaţii, scumpirea
legumelor, atenuată doar parţial de evoluţia favorabilă din a doua parte a anului).
Începând din trimestrul I 2020 rata inflaţiei va reveni în interiorul intervalului ţintei, dar se va plasa în jumătatea superioară a acestuia până la orizontul proiecţiei. Valorile anticipate pentru sfârşitul anului viitor şi pentru trimestrul III 2021 sunt de 3,1% şi, respectiv, 3,2%.
Potrivit Raportului BNR, balanţa riscurilor la adresa proiecţiei ratei anuale a inflaţiei este evaluată a fi înclinată în sensul unor abateri în sus de la traiectoria din scenariul de bază. Din această perspectivă, îşi menţin relevanţa incertitudinile ce decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, în timp ce, în cazul evoluţiei viitoare a preţurilor administrate, riscurile par să fi devenit mai relevante.
BNR menţionează că factori de risc sunt localizaţi şi în mediul extern, aceştia fiind însă evaluaţi a exercita un impact net dezinflaţionist. În actuala conjunctură, dinamica viitoare a preţurilor administrate reprezintă o sursă sporită de incertitudini. Presiuni inflaţioniste suplimentare ar putea proveni din partea preţurilor energiei electrice şi ale gazelor naturale, evaluarea magnitudinii acestora fiind însă grevată de persistenţa incertitudinilor privind etapizarea liberalizării acestor pieţe. Pe de o parte, aceasta ar putea fi realizată în manieră graduală, conform calendarului de liberalizare propus în Senat. Pe de altă parte, nu este exclusă nici posibilitatea unei liberalizări realizate brusc, în contextul unei posibile abrogări a restricţiilor impuse pe piaţa energiei prin OUG nr. 114/2018, modificată ulterior de OUG nr. 19/2019. Depinzând de scenariul adoptat, impactul suplimentar semnificativ - comparativ cu coordonatele scenariului de bază - asupra ratei anuale a inflaţiei, ar fi etapizat pe o perioadă mai lungă de timp, în primul caz, respectiv mai concentrat şi implicând presiuni inflaţioniste mai ample pe termen scurt, în cel de-al doilea caz.
Raportul asupra inflaţiei subliniază că un factor de risc care îşi menţine relevanţa se referă la conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, în contextul calendarului electoral încărcat din intervalul 2019-2020, cu runde succesive de alegeri prezidenţiale, locale şi parlamentare. În acelaşi timp însă, dat fiind profilul execuţiilor bugetare din primele 3 trimestre ale anului 2019, pe termen scurt s-ar putea impune eventuale măsuri compensatorii în vederea evitării depăşirii valorii reper de 3% şi, astfel, a riscului declanşării procedurilor specifice braţului corectiv al Pactului de stabilitate şi creştere. Totodată, pe termen mediu şi lung, o altă sursă de riscuri şi mai ales de incertitudini se referă la implementarea prevederilor noii legi a pensiilor. În actuala formă, aceasta are potenţialul de a face necesare corecţii fiscale semnificative, în vederea menţinerii deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, relevant din perspectiva sustenabilităţii finanţelor publice.
Din aceste considerente, rămân incerte momentul demarării consolidării fiscale, precum şi ritmul şi magnitudinea acesteia, ceea ce face dificilă evaluarea impactului acestor evoluţii asupra coordonatelor inflaţiei din scenariul de bază al proiecţiei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
