Comisia Europeană a înrăutățit prognoza economică pentru România în 2026, estimând o scădere a PIB-ului și o inflație în creștere, peste nivelul anticipat anterior.
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, indicând un declin de 0,3%, faţă de un avans de 0,1% cât estima în primăvară, în timp ce rata inflaţiei ar urma să se situeze la 7,9%, faţă de un nivel de 7% anunţat anterior, conform previziunilor economice de toamnă, publicate marţi de Executivul comunitar.
În 2027 şi 2028, PIB-ul României ar urma să înregistreze o creştere de 1,8% şi, respectiv, 2,2%, iar rata inflaţiei să scadă la 4,4% şi, respectiv, 3,8%.
"După o creştere lentă în 2025, economia României ar urma să se contracteze într-o oarecare măsură în 2026, consolidarea fiscală afectând consumul privat. Investiţiile publice sprijinite de RRF (Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă) au accelerat, compensând parţial cererea internă slabă. O redresare a consumului public şi privat, alături de o creştere treptată a ritmului investiţiilor private ar urma să majoreze avansul PIB-ului la aproximativ 2% în 2027 şi 2028. Proiectul de gaze offshore Neptun Deep şi competitivitatea sporită a costurilor ar urma să sprijine exporturile, reducând şi mai mult deficitul extern. Rata şomajului ar urma să scadă din nou deoarece redresarea economiei va accelera în 2027, în timp ce inflaţia ar urma să se modereze, după nivelul ridicat înregistrat în 2026. Deficitul guvernamental general ar urma să se reducă de la 6% din PIB în 2026 la 5,6% din PIB în 2028, în timp ce ponderea datoriei în PIB ar urma să crească la 64% până în 2028, deoarece deficitele încă încă depăşesc ritmul de creştere al PIB-ului nominal", previzionează Executivul comunitar.
Economia României a scăzut în ultimul trimestru din 2025 şi în primul semestru din 2026
După măsurile necesare de consolidare fiscală, economia României a scăzut în ultimul trimestru din 2025 şi în primul semestru din 2026. Consumul privat s-a redus cu peste 2%, pe fondul îngheţării salariilor şi pensiilor publice, în timp ce inflaţia, la aproape 10%, a redus venitul disponibil. Investiţiile private au fost afectate de prelungita perioadă de instabilitate politică, incertitudini economice şi majorarea costurilor cu energia. În semestrul II din 2026, economia ar urma să se stabilizeze, datorită redresării graduale a cererii gospodăriilor, a rezilienţei exporturilor şi a formării brute de capital fix încă solidă, în parte datorită finalizării proiectelor PNRR. Pe ansamblul acestui an PIB-ul ar urma să se contracte cu aproximativ 0,3%, apreciază Comisia Europeană.
Potrivit sursei citate, în 2027, scăderea inflaţiei şi unele creşteri ale salariilor şi pensiilor publice ar urma să susţină venitul disponibil real, încrederea în economie şi consumul privat. Totuşi, se estimează o diminuare a formării brute de capital fix, ca efect al atenuării investiţiilor PNRR. În acelaşi timp, absorbţia mai ridicată a fondurilor UE de coeziune şi aşteptata stabilizare şi redresare a investiţiilor private, susţinută de sporirea încrederii în urma incertitudinilor politice mai scăzute, ar urma să sprijine investiţiile. PIB-ul ar urma să crească cu 1,8% în 2027 şi să accelereze la 2,2% în 2028. Pe fondul scăderii inflaţiei, politica monetară ar urma să se atenueze în perioada de prognoză, îmbunătăţind condiţiile de finanţare şi sprijinind avansul creditării. Începerea exploatării gazelor naturale la proiectul Neptun Deep ar urma să susţină creşterea economiei, în timp ce se reduce deficitul de cont curent, cu un efect mai pronunţat în 2028. În perioada de prognoză, deficitul de cont curent ar urma să scadă semnificativ, sub 6% din PIB în 2028.
Riscurile la adresa prognozei de creştere sunt înclinate în jos, avertizează Executivul comunitar. O reizbucnire a instabilităţii politice ar putea afecta consolidarea fiscală pe termen mediu, roda încrederea şi investiţiile private. În plus, incertitudinile privind cererea externă, în special în sectorul auto, şi temerile privind preţurile ridicate la energie rămân o provocare pentru industrie.
Scăderea numărului de angajaţi a dus la creşterea ratei şomajului, iar inflaţia a accelerat
Condiţiile de pe piaţa muncii au început să se deterioreze încă din 2025, pe fondul creşterii lente a economiei. Scăderea numărului de angajaţi, care a dus la creşterea ratei şomajului, ar urma să continue şi în 2026. Se estimează că rata şomajului va atinge un nivel de vârf de aproximativ 6,7% în 2026 şi va scădea gradual în perioada de prognoză, în linie cu redresarea economiei. După o perioadă de doi de îngheţare a salariilor,în 2025 şi 2026, creşterea salariilor nominale s-a redus rapid, în timp ce salariile reale au scăzut în aceşti ani. Moderarea creşterii salariilor ar urma să continue în perioada de prognoză, sprijinind competitivitatea externă, apreciază Comisia Europeană.
Inflaţia a accelerat în semestrul doi din 2025, pe fondul majorării TVA şi a accizelor, alături de eliminarea plafonării preţurilor la electricitate pentru gospodării. Şi în 2026 s-a înregistrat o creştere semnificativă a preţurilor, în urma majorării pe plan global a cotaţiilor la ţiţei, şi a secetei severe care a afectat piaţa electricităţii. Rata inflaţiei ar urma să crească la 7,9% în 2026, după un nivel de 6,8% în 2025. În pofida unui declin gradual al preţurilor petrolului la nivel global, presiunile inflaţioniste sunt aşteptate să se estompeze treptat în 2027, astfel încât rata inflaţiei ar urma să se situeze în medie la 4,4%, peste obiectivul stabilit de BNR (2,5 plus/minus un punct procentual). Introducerea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii (ETS2) în 2028 ar urma să încetinească procesul de dezinflaţie, astfel încât rata inflaţiei ar urma să se situeze în medie la 3,8%.
Deficitul guvernamental al României ar urma să scadă la 6% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025. Această scădere reflectă impactul măsurilor de consolidare fiscală din a doua parte a lui 2025 şi controlul strict al execuţiei bugetare, până acum în acest an. Cheltuielile curente ca pondere în PIB ar urma să scadă cu aproximativ un punct procentual (pp) din PIB anul acesta, pe fondul îngheţării salariilor şi pensiilor publice. Pe partea de venituri, implementarea majorărilor de taxe adoptate în 2024 şi 2025 ar urma să majoreze veniturile cu 1,2 pp din PIB.
În 2027, deficitul ar urma să scadă la 5,8% din PIB, pe fondul continuării controlului asupra cheltuielilor curente şi al investiţiilor publice mai scăzute, după încheierea RRF. Cheltuielile din domeniul apărării ar urma să crească în perioada de prognoză de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% din PIB în 2028, sprijinite de împrumuturile din programul SAFE. Datoria guvernamentală ar urma să crească de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la aproximativ 64% din PIB în 2028, determinată în principal de deficitele primare ridicate şi de plăţile dobânzilor, a concluzionat subliniază Executivul comunitar, potrivit Agerpres.


