Conform surselor citate, aceasta este o variantă în discuţie, nefiind încă agreată în coaliţia de guvernare. Liberalii consideră că aceasta ar fi 'singura variabilă constituţională' de comasare a alegerilor, având în vedere că cele parlamentare nu pot fi mutate. Decizia ar putea să fie luată până în februarie anul viitor, au susţinut sursele menţionate.
Potrivit calculelor liberalilor, în aceste condiţii, turul doi al alegerilor prezidenţiale s-ar putea desfăşura în luna octombrie. În acest fel, noul preşedinte îşi va prelua mandatul atunci când şi-l termină actualul şef al statului, Klaus Iohannis.
Sursele liberale au mai precizat că, în prezent, decizia PNL este de a avea propriul candidat la prezidenţiale, iar Nicolae Ciucă are prima şansă şi nu a fost luată în calcul nicio 'variantă de import'.
În privinţa alegerilor locale, sunt şanse ca liberalii să susţină, în unele judeţe, candidaţi independenţi. Totodată, conform surselor citate, PNL ar putea forma, după alegeri, o coaliţie de guvernare tot cu PSD, considerându-se că 'matematic nu există o altă opţiune'.
Pentru alegerile europarlamentare, targetul liberalilor este de a obţine voturile a aproximativ 2 milioane de cetăţeni. Pentru lista de candidaţi PNL la europarlamentare, sursele citate au menţionat că nu s-a discutat cu fostul director al SRI Eduard Hellvig, care nu este interesat de vreun proiect politic.
Citește și - Ciucă: Am discutat, în principiu, cu PSD pentru a comasa alegerile
Amintim faptul că preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat pe data de 4 decembrie 2023 că sunt "cât se poate de obositoare" cinci rânduri de alegeri într-un singur an şi că e bine să fie luată o decizie politică în acest sens.
Întrebat dacă alegerile parlamentare ar trebui să aibă loc după turul al doilea al prezidenţialelor sau între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale, Ciucă a răspuns că există riscul ca, la finalul a cinci rânduri de alegeri, oamenii să se simtă "sătui" şi "uzaţi" de campania electorală şi să nu se mai prezinte la urne.
"Desfăşurarea alegerilor are la bază un suport legislativ. Decizia calendarului electoral se stabileşte prin hotărâre de guvern. Ca atare, în acest moment, ştiu că au fost discutate mai multe elemente de calendar electoral pentru anul viitor, existând mai multe opţiuni. Ceea ce vă pot spune este următorul aspect: analiza noastră absolut generală, fără să ne ducem pe date, pe termene şi aşa mai departe, ne-a relevat faptul că pentru orice om aproape cinci rânduri de alegeri sunt cât se poate de obositoare şi apare această problemă ca la final oamenii să fie atât de uzaţi, ca să folosesc acest termen, şi de sătui de ceea ce poate să însemne campania electorală, ca partea finală a alegerilor să ne găsească fără prea mulţi votanţi. Motiv pentru care este bine să gândim, să analizăm, să luăm o decizie politică faţă de numărul rândurilor de alegeri la care vom solicita populaţia să vină să îşi exercite dreptul", a afirmat el. Vezi articolul aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
