Planurile noului guvern al Olandei. Extremistul Wilders nu o să fie premier, dar executivul va vira puternic la dreapta
Noul guvern olandez, format în urma unui acord între patru partide politice de dreapta, a anunțat un program ambițios și controversat care include măsuri stricte pentru solicitanții de azil, eliminarea reîntregirii familiei pentru refugiați și reducerea numărului de studenți internaționali în țară.
În același timp, guvernul promite cheltuieli sociale, sprijin pentru fermieri, construirea de centrale nucleare și mutarea ambasadei Olandei de la Tel Aviv la Ierusalim. Programul reflectă promisiunile politice ale lui Geert Wilders, liderul Partidului Libertății, care a reușit să câștige un segment important al electoratului la alegerile de anul trecut, depășind astfel barierele tradiționale împotriva votului pentru partidele extremiste, conform Reuters, Algemeen Dagblad și Politico.
Wilders, împreună cu alți trei lideri de partide, a ajuns la un acord pentru formarea unei coaliții ce va instala în fruntea Olandei un guvern de dreapta dură, după șase luni de negocieri tensionate. Din noua coaliție fac parte Partidul Libertății al lui Wilders, Noul Contract Social, formațiunea BoerBurgerBeweging (BBB) și Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD) din care face parte actualul premier Mark Rutte.
Deși Wilders nu va prelua conducerea guvernului, rămâne principalul motor al coaliției. Acordul prevede ca prim-ministru să fie un tehnocrat din afara structurilor de partid, presa olandeză menționând numele lui Ronald Plasterk, un veteran al Partidului Laburist, ca posibil candidat.
Programul de guvernare, intitulat „Speranță, curaj și mândrie”, afirmă că va implementa „cel mai strict regim de azil din toate timpurile”, cu controale mai severe la frontiere și reguli mai dure pentru solicitanții de azil. O lege temporară privind criza azilului va suspenda procesarea cererilor de azil timp de doi ani și va reduce semnificativ primirea solicitanților de azil în această perioadă.
Coaliția include Mișcarea Fermierilor Cetățeni, care a obținut concesii importante pentru fermieri. Nu vor exista exproprieri forțate, iar problema emisiilor de azot și îngrășăminte va fi rezolvată prin noi acorduri europene. Totuși, planurile de combatere a schimbărilor climatice, inclusiv alimentarea unui fond pentru schimbările climatice, vor continua.
Guvernul intenționează să extindă extracția de gaze naturale offshore și să investească în energia nucleară pentru a reduce dependența de „țări nesigure”. Reactorul nuclear de la Borssele va rămâne deschis, iar construcția a două noi reactoare va continua. Alte două reactoare mici vor fi construite în parteneriate public-private.
Mutarea ambasadei Olandei de la Tel Aviv la Ierusalim și introducerea unor reguli mai stricte pentru chemările la rugăciune ale moscheilor sunt alte măsuri controversate incluse în acord. Opoziția și Consiliul Olandez pentru Refugiați au criticat aspru aceste planuri, considerându-le periculoase și contrare valorilor fundamentale ale țării. Liderul alianței de stânga, Frans Timmermans, a descris ziua semnării acordului drept „o zi neagră”, exprimându-și îngrijorarea că multe dintre planuri sunt construite pe „nisipuri mișcătoare”.
Geert Wilders a influențat politica olandeză în materie de imigrație din 2006, iar succesul său la alegerile de anul trecut reflectă o tendință mai amplă în Europa, unde partidele de extremă dreapta câștigă sprijinul alegătorilor tineri și al celor deziluzionați de partidele tradiționale. Problemele legate de migrație, locuințele accesibile și nemulțumirile fermierilor au fost factori importanți în succesul electoral al lui Wilders și al noii coaliții de dreapta.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
