Vor fi exista praguri de câștig și procente de impozitare.
Astfel, conform surselor din Guvern, impozitul va fi 10% pentru câștigurile de până la 3.000 de lei, 20% pentru cele până la 10.000 de lei și 40% pentru ce depășește 10.000 de lei.
Companiile ce asigură aceste jocuri de noroc vor avea un impozit de 40% în schimb. Tradus în câștigul statului, vorbim despre 2,8 miliarde de lei, impozitul ce va rezulta din jocurile de noroc.
Deocamdată, noul Cod Fiscal e în lucru, iar, când va fi încheiat, vor fi constituite grupuri de lucru în coaliție pentru PNRR și pentru pensii, arată sursele guvernamentale.
Revolta operatorilor din domeniul jocurilor de noroc
Operatorii de jocuri de noroc îşi vor restrânge activitatea în cazul aplicării unei taxe de 40% pe veniturile jucătorilor, ceea ce va determina o scădere a taxelor plătite, potrivit unei analize realizate de Asociaţia Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă (AOJND), conform Agerpres.
În prezent, în România aproximativ 90% (89%) din totalul jocurilor online se desfăşoară pe site-uri licenţiate. Din rapoartele de activitate ale ONJN rezultă o colectare de 99% a taxelor pe veniturile jucătorilor din jocuri de noroc, ceea ce reflectă gradul de conformare şi face din sistemul actual un model de succes la nivel european, transmite sursa citată.
Asociaţia arată că lucrurile s-ar putea schimba semnificativ în cazul supraimpozitării. Astfel, în cazul aplicării unei taxe de 40% pe veniturile jucătorilor, în cel mai optimist scenariu, operatorii îşi vor restrânge activitatea, ceea ce va determina o scădere cu peste 50% a taxelor plătite de operatorii de jocuri de noroc prin reducerea activităţii.
Conform analizei, va exista şi un efect semnificativ asupra altor domenii. Impozitarea drastică a jocurilor de noroc va determina o scădere dramatică a veniturilor din publicitate ale televiziunilor private, odată cu reducerea activităţii operatorilor de jocuri de noroc. De asemenea, sunt în pericol sponsorizările unor competiţii şi/ sau echipe de succes din sporturi precum fotbal (CFR Cluj, FCSB, Universitatea Craiova, Farul Constanţa, Dinamo Bucureşti, Liga 1), handbal (CSM Bucureşti), Federaţia Română de Hochei şi Federaţia Română de Baschet, mai transmite AOJND.
Asociaţia precizează că în majoritatea ţărilor europene, câştigurile jucătorilor nu sunt taxate, iar acolo unde sunt, nivelul taxei este redus şi proporţional cu valoarea câştigului, conform unei analize realizate de Asociaţia Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă (AOJND), for care reprezintă principalii operatori din gamblingul online licenţiaţi în România. Spre deosebire de alte state europene, România impozitează retragerile, acest sistem având avantajul trasabilităţii. AOJND consideră că, având în vedere interesul Guvernului de a atrage mai multe venituri, sistemul actual va trebui menţinut pentru că va permite în continuare autorităţilor un control foarte strict asupra banilor.
Ceea ce este particular în România este faptul că sunt taxate retragerile, nu câştigurile jucătorilor.
"În sistemul actual din România sunt taxate orice sume retrase sau primite de la operatorul de jocuri de noroc, fie că ai câştigat, fie că ai pierdut. Acest model are avantajul trasabilităţii, în sensul că este extrem de uşor de urmărit şi verificat, spre deosebire de cel bazat pe câştiguri. Practic este un sistem care descurajează orice încercare de eludare a impozitării. În schimb, acest model bazat pe retrageri funcţionează doar pe baza unor taxe mici pentru sumele retrase. De aceea, inclusiv din perspectiva intereselor Guvernului de a obţine venituri, este de dorit menţinerea sistemului actual", a declarat Odeta Nestor, preşedintele AOJND.
Asociaţia Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă (AOJND) a fost înfiinţată în 2017 din dorinţa de a aduce sub acelaşi acoperiş operatorii principali de jocuri de noroc la distanţă, pentru o reprezentativitate clară în industrie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
