Conform unui comunicat remis Agerpres, contractul include investiţii pentru îmbunătăţirea accesului la servicii de alimentare cu apă de calitate şi creşterea gradului de acoperire cu servicii de colectare şi epurare a apelor uzate, având în vedere că în localităţile urbane există sisteme centralizate de alimentare cu apă şi canalizare insuficient dezvoltate, iar în localităţile rurale, cu mici excepţii, nu sunt prezente sisteme centralizate de alimentare cu apă şi canalizare.
'Contractul semnat astăzi va asigura acces la apă curentă şi canalizare în 5 oraşe şi 10 comune din judeţul Tulcea, ceea ce înseamnă că peste 35.000 de locuitori vor beneficia de servicii conforme de alimentare cu apă şi 53.000 de locuitori vor avea acces la canalizare, în ambele etape ale proiectului.
Sunt investiţii care vor asigura condiţii mai bune de trai pentru aceste comunităţi şi deschidere către dezvoltare şi modernizare, un pas pe care România trebuie obligatoriu să îl facă pentru a reduce decalajele faţă de alte state membre ale Uniunii.
Este un moment bun pentru investiţii din bani europeni, în acest moment avem în implementare 29 de proiecte de apă şi apă uzată. Vom continua să investim în aceste proiecte şi în perioada 2021 - 2027 prin Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă', a declarat Marcel Boloş.
Localităţile din judeţul Tulcea care vor beneficia de aceste investiţii sunt Tulcea, Isaccea, Macin, Chilia, CA Rosetti, Mahmudia, Babadag, Ceatalchioi, Vacareni, Carcaliu, Sulina, Crisan, Maliuc, Pardina, Somova.
Atunci când contractul se va finaliza, gradul de conectare şi confirmare în aceste unităţi administrativ teritoriale va fi de 100%.
'Este foarte important să semnăm cât mai multe contracte pentru finanţarea proiectelor de apă şi canal pentru că, implementarea lor, cu siguranţă, va determina atât dezvoltarea economico-sociala zonală, cât şi îmbunătăţirea nivelului de confort al cetăţenilor', a transmis secretarul de stat în MIPE, Carmen Moraru.
Proiectul este finanţat, în prima etapă, cu 59,3 milioane euro prin Programul Operaţional Infrastructură Mare şi prin Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă, în a doua etapă, iar investiţiile vizează: extinderea (132 km) şi reabilitarea (85 km) reţelei de distribuţie; extinderea (4,6 km) şi reabilitarea (17,5 km) reţelei de aducţiune; reabilitarea staţiilor de tratare (7) şi realizarea unor staţii noi (16); reabilitarea rezervoarelor de înmagazinare (15) şi realizarea unora noi (9); extinderea (122 km) şi reabilitarea (14,4 km) reţelei de canalizare; reabilitarea (0,5 km) şi extinderea conductelor de refulare (36,43 km); reabilitarea staţiilor de pompare existente (18) şi staţii de pompare noi (65); reabilitarea staţiilor de epurare existente (1) şi staţii de epurare noi (8).
Potrivit sursei citate, pentru perioada de programare 2021 - 2027, proiectele de apă - canal vor fi finanţate prin Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă, care alocă suma de 3,5 miliarde de euro pentru infrastructura de apă şi apă uzată şi tranziţia la o economie circulară.
Prin PODD se vor finanţa investiţii atât în cadrul unor proiecte noi, cât şi în continuarea investiţiilor POIM, în cazul etapizării acestora.
Finanţarea va include pregătirea şi gestionarea proiectelor de investiţii de apă şi apă uzată, dar şi consolidarea capacităţii actorilor implicaţi în sector. Tot vineri, Marcel Boloş a vizitat şi şantierul proiectului podului suspendat peste Dunăre din zona Brăila, cel mai mare proiect de infrastructură al ţării din ultimii 30 ani.
Proiectul, în valoare totală de 485 milioane de euro, este finanţat din Programul Operaţional Infrastructură Mare şi este finalizat în proporţie de 82%.
Proiectul prevede construirea propriu-zisă a podului peste Dunăre cu o lungime de 2 km, 16,9 km drum nou între Brăila şi Jijila, 4,3 km drum de legătură spre Măcin, 2 viaducte de acces, 12 poduri noi, 23 structuri, 1 nod rutier, 7 intersecţii, 1 centru de întreţinere şi coordonare, o staţie de montare, un pasaj nou.
Podul, asemănat cu celebrul Golden Gate din San Francisco, are dimensiuni comparabile cu acesta. Va fi mai lung cu patru metri şi jumătate, diferenţa fiind că podul din Statele Unite ale Americii are o deschidere centrală de 1.280 de metri, în timp ce acesta va avea 1.120 de metri, subliniază MIPE, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
