Întrebat care sunt şansele ca România să îşi îndeplinească obiectivele privind digitalizarea, ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, a spus că "ani şi ani de zile nu s-a vorbit despre importanţa transformării digitale a României, deşi este o chestiune de dezvoltare economică, de competitivitate, de calitate a vieţii pentru cetăţeni. Din perspectiva ministerului, pe proiectele pe care le gestionăm suntem în grafic. Am atins inclusiv jaloane grele, cum ar fi cloudul guvernamental sau legea securităţii cibernetice, promulgată recent de preşedintele Iohannis, după 10 ani de blocaj.
Lucrurile sunt în grafic. În 2026, vom avea cloud guvernamental privat, închis cum se spune, interconectat la cloudul comercial".
"În ceea ce priveşte digitalizarea sănătăţii, vă dau o perspectivă personală, dar nu înainte să fac o menţiune importantă. Ministerul Digitalizării nu gestionează proiectele sectoriale de digitalizare, nici în Sănătate, nici în Educaţie, nici la MAI cu Evidenţa Populaţiei. S-a mers pe o structură instituţională, în care ministerul nostru are o privire de ansamblu, creează politici publice, dar pe zona de implementare putem interveni cu consultanţă de specialitate.
Când vine vorba de proiectele sectoriale de digitalizare, discutăm despre o consultanţă în care noi ne asigurăm prin experţi că ceea ce aceste ministere sau agenţii cer de la mediul privat este în acord cu politica generală de transformare digitală. Există un element de interoperabilitate a bazelor de date, de compatibilitate cu cloudul guvernamental şi aşa mai departe. Nu e o chestiune de funcţionar public, de genul pârghiile nu sunt la mine, dar realmente pârghiile instituţionale pe care ministerul le are sunt în zona de legislaţie, politici publice şi consultanţă când ni se solicită", a mai declarat Sebastian Burduja.
Dispare "boala copiilor documentelor"?
"Întrebarea este dacă boala hârtiilor, a copiilor, a documentelor, poate fi tratată. Funcţionarii din toate domeniile nu vor încerca să blocheze digitalizarea, pentru că aşa e cultura organizaţională?", a intervenit Val Vâlcu.
"E real ceea ce spuneţi. Sigur că sunt funcţionari publici foarte deschişi la digitalizare, inclusiv din MAI, un minister perceput mai degrabă în zona de rigiditate instituţională. De altfel, aşa am reuşit să digitalizăm şi cazierul judiciar, care se poate emite acum gratuit de pe ghişeul.ro sau de pe hubul de servicii al MAI, fără să necesite niciun drum la ghişeu, 24/24, 7/7.
Avem şi legea 9/2023, iniţiată de mine ca deputat, amendată de PNL, PSD, prin care am interzis dosarul cu şină, copii după documentele emise de statul român. Termenul de aplicare este începutul lunii iulie. De atunci, nici la spitale, nici la şcoli, nici la primării, Consilii Judeţene, operatori de apă canal, utilităţi, etc, nu ni se mai pot solicita copii după actele emise de statul român.
E o rezistenţă la schimbare în sistem, dar trebuie să înţelegem că suntem condamnaţi, pur şi simplu, să digitalizăm România, să ne modernizăm, să le dăm românilor posibilitatea de a-şi rezolva problemele cât mai uşor, din confortul casei", a precizat Burduja.
Ce se întâmplă cu digitalizarea Sănătăţii: Am o îngrijorare că un termen nu va putea fi îndeplinit. Pentru români, beneficiul ar fi multiplu
"Este un sistem care nu a mai beneficiat de investiţii în sistemele informatice de 10 ani sau mai bine. Sunt şi proiecte din POC, programul operaţional competitivitate. pornite cu mare întârziere, din păcate, şi care trebuie finalizate până la sfârşitul acestui an. Şi am o îngrijorare că acest termen nu va putea fi îndeplinit. Sunt şi proiecte din PNRR care vizează modernizarea platformei CNAS, un sistem care are mare nevoie de intervenţii. Pentru români, beneficiul ar fi multiplu. La nivel de bază, vorbim de confortul de a intra în spital sau dispensar, iar cel care te tratează să aibă istoricul medical din câteva clickuri.
Vorbim de debirocratizare şi uşurare a muncii medicilor şi asistenţilor. Medicii de familie pierd mult timp cu evidenţele aflate încă pe hârtie.
Apoi, vorbim de exploatarea datelor la nivel european, ca să ne dăm seama ce tratamente sunt optime pe diverse afecţiuni. Miza este supremă, oricum. Mai mult decât a salva vieţi şi a găsi tratamente comune nu există în acest moment.
Bineînţeles, vorbim şi de zona de integritate în sistemul de sănătate. Când digitalizezi un proces, cum sunt internările, nu mai poţi interveni. Un calculator nu ia şpagă, ţine minte, jurnalizează accesul la date şi orice modificare a datelor lasă urme. Discutăm despre creşterea încrederii românilor în sistemul de sănătate, că ar fi un sistem care asigură acces echitabil la sănătate. Să nu mai conteze pe cine suni, cum te cheamă sau câţi bani ai", a concluzionat Sebastian Burduja.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
