MEN, decizie privind programele de studii de masterat

Potrivit unui comunicat, 'reglementarea este motivată de propunerea senatelor universităţilor cu privire la actualizarea/ reorganizarea programelor în cadrul domeniilor de studii universitare de masterat, în sensul satisfacerii cerinţelor angajatorilor şi solicitărilor beneficiarilor'.

Acest act normativ aduce în plus faţă de Hotărârea de Guvern anterioară domeniile de studii universitare de master, programele de studii universitare de master şi numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat şi particular acreditate, după cum urmează:

* 27 programe de studii universitare de master acreditate de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), care intră în structura a 15 instituţii de învăţământ superior acreditate în perioada noiembrie 2017 - martie 2018, dintre care:

19 programe de studii universitare de master încadrate într-un domeniu existent acreditat, 7 programe de studii universitare de master cu rezoluţia încredere - acreditare (înfiinţare de domenii noi prin acreditare de programe), un program de studii universitare de master, prin care este mărită capacitatea de şcolarizare

* 78 programe de studii universitare de master intrate în lichidare, la solicitarea expresă a instituţiilor de învăţământ superior, în sensul în care acestea nu se mai regăsesc în structura instituţiilor de învăţământ superior aferente

* 10 programe de studii universitare de master intrate în lichidare din anii universitari 2014 - 2015 şi 2016 - 2017 de la două universităţi particulare acreditate, în sensul în care instituţiile respective nu se mai regăsesc în anexa 2 a acestei Hotărâri de Guvern

* 9 programe de studii universitare de master intrate în lichidare, începând cu anul universitar 2018 - 2019, de la două universităţi particulare acreditate.

MEN precizează că domeniile şi programele de studii universitare de masterat cuprinse în noul act normativ se dezvoltă în baza următoarelor principii: asigurarea unui echilibru corespunzător între studiile universitare de licenţă, studiile universitare de masterat şi studiile universitare de doctorat, implicarea comunităţii academice în prospectarea cererilor sociale şi economice de calificări universitare, în organizarea fluxurilor studenţeşti şi a programelor de studii în funcţie de aceste cereri, astfel încât să dezvolte în mod notabil contribuţia învăţământului superior la orientarea şi accelerarea schimbărilor din societatea românească, asumarea, de către instituţiile de învăţământ superior, a responsabilităţii publice cu privire la cheltuirea eficientă a fondurilor bugetare ce le sunt alocate.

Prevederile hotărârii

'Prevederile hotărârii aprobate astăzi respectă angajamentele pe care România şi le-a asumat în cadrul Strategiei Europa 2020 şi sunt corelate cu recomandările Cadrului strategic de cooperare în domeniul educaţiei şi formării profesionale ET 2020 privind asigurarea accesului şi participării în învăţământul superior, îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei educaţiei şi formării universitare, dobândirea de competenţe necesare pentru ocuparea unui loc de muncă, stimularea creativităţii şi inovării, asigurarea competitivităţii şi promovarea excelenţei, încurajarea mobilităţilor studenţeşti', precizează sursa citată.

Conform comunicatului, proiectul de act normativ, iniţiat de Ministerul Educaţiei Naţionale, a fost discutat cu instituţiile de învăţământ superior şi a fost înaintat, spre analiză şi avizare, ministerelor şi instituţiilor implicate - Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale şi Ministerul Justiţiei, precum şi la Consiliul Naţional al Rectorilor şi ARACIS. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News