Radu Boroianu a făcut referire, printre alte subiecte interesante, despre Festivalul Enescu din acest an.
Iată dialogul dintre Radu Boroianu și Ionuț Vulpescu:
Radu Boroianu despre Festivalul Enescu din acest an: transmisiuni selective: „Nu am să înțeleg niciodată de ce nu am putut să vedem recitalul Alexandrei Dariescu și al lui Remus Azoiței, că totuși, sunt unele din numele extraordinare de instrumentiști români, nu au fost în programul de preluări. Nu am să înțeleg niciodată de ce nu am putut să îl vedem pe cel mai în vogă pianist al momentului, Igor Levit, cu una dintre cele mai bune orchestre din lume, Orchestra de la Viena. Nu a fost în program”
I.V.: Unul din acești mari neîndreptățiți este Enescu însuși.
R.B.: Sigur că da!
I.V.: Suntem în plină ediție a Festivalului Internațional George Enescu. În carte sunt referiri la mai multe ediții ale festivalului. Cum ți se pare ediția din acest an, din 2023?
R.B.: Din păcate pentru mine e prima dată când nu mă pot duce, pentru că, în sfârșit, trec printr-o fază cu anumite infirmități care mă fac să nu pot să stau într-un scaun prea mult timp. Dar urmăresc tot ce mi se dă într-un efort făcut de Televiziunea Română. În bună parte am unele reproșuri să fac. Nu am să înțeleg niciodată de ce nu am putut să vedem recitalul Alexandrei Dariescu și al lui Remus Azoiței, că totuși, sunt unele din numele extraordinare de instrumentiști români, nu au fost în programul de preluări. Nu am să înțeleg niciodată de ce nu am putut să îl vedem pe cel mai în vogă pianist al momentului, Igor Levit, cu una dintre cele mai bune orchestre din lume, Orchestra de la Viena. Nu a fost în program. De ce Orchestra florentină, sub conducerea lui Mehta, nu a fost redat. Mehta sigur că e într-o stare fizică cum este, dar el a acceptat să apară în public.
I.V.: E unul dintre prietenii Festivalului de la început și un nume uriaș.
R.B.: Absolut, și o personalitate! De ce, după ce a fost deschiderea după atâta fast și atâtea declarații foarte bune, timp de trei zile nu s-a dat nimic după aceea, a fost o pauză totală trei zile. Deci am câteva lucruri. În rest, le sunt recunoscător pentru că așa am putut să urmăresc și lucruri foarte bune. E o ediție și pentru cineva care e cum ești și tu cum sunt și eu, și care urmărim și partea din spate a organizării...
I.V.: Istoria festivalului...
R.B.: E încă o ediție care a fost proiectată de Mihai Constantinescu.
I.V.: Deși el s-a retras.
R.B.: Da, dar nu se poate pregăti în doi ani de zile... să intri în programul marilor muzicieni și marilor orchestre, trebuie să vezi asta cu patru cinci ani înainte.
Reproșul lui Radu Boroianu în privința managementului Festivalului Enescu: „Toți cei care pot să mai aibă urechi să audă, să audă! Nu așa te desparți de cineva ca Holender. El vine în continuare în România, vorbește frumos despre România și e legat fundamental de România, dar noi ne-am despărțit și festivalul s-a despărțit urât de Holender. ”
I.V.: Rămâne unul dintre principalele evenimente culturale pe care le are România.
R.B.: Este. Este evident. Aici însă iar am ceva de ricanat. Ioan Holender a fost o mare personalitate și este. E român! A condus câteva ediții, și-a pus amprenta, pentru că relațiile cu care venea după experiența lui fabuloasă, vieneză, i-au permis să aibă toate ușile muzicale din lume deschise.
I.V.: Cel mai longeviv director al Operei din Viena.
R.B.: El voia să părăsească partea executivă, să spunem așa, dar felul în care a fost gonit, aproape din România, a fost de foarte proastă calitate. Și aici toți cei care pot să mai aibă urechi să audă, să audă! Nu așa te desparți de cineva ca Holender. El vine în continuare în România, vorbește frumos despre România și e legat fundamental de România, dar noi ne-am despărțit și festivalul s-a despărțit urât de Holender.
I.V.: Dacă intrăm într-o discuție, așa cum spuneai, despre intimitățile festivalului, despre istoriile lui, despre ceea ce nu se vede din edițiile recente ale festivalului, cred că ne mai trebuie un episod.
R.B.: Da, da, da! În același timp vreau și să spun ceva foarte bun, am apreciat foarte mult toată prestația lui Măcelaru, și ca dirijor, și ca director al Festivalului. Iar inițiativa pentru concertele pentru familii și copii este remarcabilă. Și sunt multe lucruri remarcabile, nu vreau să par un negaționist pentru nimic în lume. Și cea care a preluat și care a lucrat multă vreme cu Mihai Constantinescu, la Artexim, eu știu bine cum a apărut Artexim, am fost susținătorul său din start, a fost ideea lui Mihai Constantinescu, de la început, și știu lucrurile acestea.
I.V.: În ministeriatul lui Andrei Pleșu!
R.B.: În ministeriatul lui Andrei Pleșu, eu m-am ocupat special de asta!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
