Fascinantul univers al hanurilor bucureștene. Expoziție

„Parcurgând noua expoziție realizată de Secția Istorie a MMB, vizitatorii vor descoperi captivanta poveste a unor hanuri bucureștene ridicate în secolele XVII – XIX, astăzi dispărute în mare parte.

„Așezate în inima târgurilor comerciale sau în apropierea lor, hanurile au impulsionat activitatea comercială și meșteșugărească datorită fluxului de mărfuri sosite de peste hotare, fiind apreciate din acest punct de vedere drept veritabile bastioane ale comerțului.

Spre deosebire de hanurile înșirate de-a lungul drumurilor, care serveau ca loc de popas pentru călătorii aflați în tranzit, cele din marile orașe ofereau nu doar camere de închiriat, ci și prăvălii și pivnițe pentru vânzarea și depozitarea mărfurilor negustorești.

S-a apreciat că Bucureștiul ar fi avut circa 145 de hanuri, dar extrem de puține și-au lăsat amprenta în istorie. În general, hanurile erau numite după cel care le-a construit – Hanul Șerban Vodă, Hanul Constantin Vodă, Hanul lui Manuc, Hanul Damaris, Hanul Filipescu sau după mănăstirea căreia îi aparțineau – Sf. Gheorghe, Sf. Ioan cel Mare, Sf. Ecaterina, Sf. Spiridon. Unele purtau nume colocviale, precum porecla proprietarului – Hanul Înjugă Urs, Hanul lui Urlă-n Sus, numele zonei în care fusese construit – Hanul de la Băneasa, culoarea pereților – Hanul Roșu, Hanul Verde, Hanul Galben sau denumirea vreunui aspect caracteristic – Hanul cu Tei.

Cercetările arheologice din ultimii ani din București au scos la iveală structuri de zid și materiale arheologice identificate ca aparținând unor astfel de hanuri. Expoziția include o parte din rezultatele acestor cercetări, puse în relație cu documente din epocă, însemnări, planuri, litografii, picturi, fotografii și piese de colecție, care împreună vor introduce vizitatorul în fascinantul univers al hanurilor bucureștene.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, vechile hanuri dispar în urma dezastrelor naturale și reamenajării urbanistice a capitalei. Negustorii și călătorii încep să prefere clădiri noi și moderne, cu spații de comercializare mult mai generoase și cu un confort sporit. Deși capitolul acesta din istoria Bucureștiului oriental al caravanseraiurilor, al hanurilor ca nuclee de dezvoltare urbană s-a încheiat de mult, cele care s-au adaptat și astfel au rezistat își păstrează farmecul, iar povestea lor continuă să fascineze și poartă în contemporaneitate secvențele urbane de odinioară desfășurate între zidurile lor”, aceasta este descrierea proiectului oferită de cei doi curatori: dr. Raluca Moței, arheolog, Biroul Istorie Veche și Medievală și drd. Gabriel Constantin, muzeograf, Biroul Istorie Modernă și Contemporană, Secția Istorie MMB.” arată MMB într-un comunicat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News