Unul dintre aspectele subliniate a fost faptul că știrile false au existat întotdeauna, dar acum au o difuzare mai ușoară prin comunicarea digitală.
Daniel Mediavilla, cunoscut gazetar spaniol, a explicat că noi toți credem anumite lucruri pentru că ne fac să ne simțim mai bine.
„Cu toții dorim să credem în ceva și consumăm mass-media ca o modalitate de a relaționa cu lumea. Dacă citiți un mediu care confirmă prejudecățile voastre, veți citi mai mult. Acolo sunt plasate știrile falsificate, care sunt diseminate cu intenție." a subliniat el. „Este o chestiune dincolo de adevăr, unde ceea ce contează este ce simți despre o anumită afirmație , chiar dacă nu este adevărată. De aceea este foarte dificil să lupți împotriva lor, pentru că, de fapt, lupți împotriva dorinței utilizatorului de a crede", a explicat jurnalistul
Pe de altă parte, conform participanților la congres, deși rețelele de socializare contribuie la o mai rapidă răspândire a informațiilor false, doar una din zece persoane utilizează aceste rețele ca sursă de informații primare.
Concluzia generală a fost că mass-media "nu este un canal potrivit pentru formarea societății și a indivizilor. Chiar dacă o facem indirect, dacă ne punem în slujba educației și formării, ne pierdem independența".
În timpul dezbaterilor, s-a pus problema in sarcina cui ar trebui să cadă responsabilitatea pentru lupta împotriva știrilor false. Biocomunicatorii au căzut de acord că mass-media nu sunt responsabile exclusiv pentru educarea cetățeanului, ci ar trebui să fie o acțiune comună cu administrația, oamenii de știință și centrele de cercetare. „Știința trebuie învățată la școală și nu este menirea jurnaliștilor și nici a oamenilor de știință să ia locul profesorilor.", s-a arătat în concluziile dezbaterilor.
Articolul original este disponibil pe http://fundacion-antama.org/fake-news-en-ciencia-una-realidad-que-ha-existido-siempre/
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
