Pormind de la raportul ”Global Competitiveness Report”, prezentat în cadrul ”World Economic Forum”, cei de la The Economist arată că atunci când oamenii din țările bogate își fac griji pentru migrație, ei tind să se gândească la angajarea cu salarii mici, a emigranților care concurează pentru locuri de muncă ca lucrători în construcții, spălat vase sau în fermele agricole.
Însă, când oamenii din țările în curs de dezvoltare își fac griji pentru migrație, ei sunt de obicei preocupați de o strălucitoare accedere către Silicon Valley sau către spitale și universități din lumea dezvoltată.
The Economist a prezentat și un clsament cu procentele plecărilor din țările de origine:
Acest ”export al creierelor” i-a deranjat mai mult pe factorii politici din țările sărace.
Un trend câștigător sau jaf?
Imigranții cu înaltă calificare din părțile sărace ale lumii tind să fie primiți de majoritatea țărilor bogate. În dezbaterea despre migrație în Occident, s-a descoperit că chirurgii străini și inginerii software nu sunt marginalizați la modul în care se întâmplă frecvent cu muncitorii și chelnerii, chiar dacă au migrat într-un număr tot mai mare. Până în 2010-2011, numărul migranților cu studii universitare din G20, un grup de economii mari care găzduiește două treimi din migranții din lume, a crescut cu 60%, până la 32 de milioane, potrivit OCDE.
În acest sens, acest lucru este un trend câștigător ”win-win”, deoarece țările gazdă beneficiază de abilitățile migranților, care la rândul lor beneficiază de un mediu economic mai stabil în care intră. Dar, unii economiști pe dezvoltare consideră că este rău pentru țările de origine ale migranților. Aceștia susțin că ”exportul creierelor” din țările sărace jefuiește acele țări de oamenii de care au nevoie pentru a scăpa de sărăcie. Alții sunt sceptici în privința teoriei, argumentând că beneficiile remitențelor din exil și noile abilități cu care migranții care se întorc le aduc acasă depășesc cu mult daunele.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
