Datele apar pe măsură ce creșterea prețurilor la gaze a pus Oslo într-o poziție incomodă față de Uniunea Europeană, unele țări din UE care doresc un plafon de preț pentru gazele naturale, potrivit Euractiv.
Surplusul comercial al Norvegiei a atins aproape 20 de miliarde de euro luna trecută, potrivit biroului de statistică SSB al țării.
Expertul SSB, Jan Olav Rorhus a declarat că prețurile gazelor au crescut brusc în august, în parte din cauza reducerii livrărilor rusești către UE prin conducta Nord Stream 1.
”Aceasta a dus la exporturi de gaze naturale din Norvegia, care erau deja ridicate, atingând o valoare record”, a adăugat el.
Gigantul energetic rus Gazprom a oprit complet livrările prin Nord Stream începând cu 31 august, în ceea ce a fost văzut ca o represalie la sancțiunile europene împotriva Moscovei din cauza războiului din Ucraina. Kremlinul a spus că sancțiunile împiedică întreținerea conductei.
Norvegia a umplut parțial golul, devenind principalul furnizor al Europei
În iunie, Bruxelles-ul și Oslo au convenit să ”intensifice cooperarea pentru a asigura livrări suplimentare de gaze pe termen scurt și lung din Norvegia”, potrivit unei declarații publicate după o întâlnire între șeful UE pentru climă Frans Timmermans și ministrul norvegian al energiei Terje Aasland. .
”Există un potențial puternic de creștere a vânzărilor către Europa în 2022, aducând aproape 100 TWh de energie suplimentară pe piața europeană”, se arată în comunicat.
Săptămâna trecută, miniștrii europeni ai energiei au susținut o serie de măsuri menite să combată creșterea prețurilor la gaze și energie electrică, state membre precum Belgia și Italia cerând un plafon de preț pentru toate gazele importate în UE.
La un moment dat, Comisia Europeană a sugerat un plafon de preț doar pentru gazul rusesc , dar de atunci s-a retras cu totul de la idee , spunând că o modalitate mai bună de a reduce prețurile este negocierea unor acorduri cu țări furnizori precum Norvegia.
Un nou grup operativ va fi înființat pentru a negocia acorduri cu Norvegia și alți furnizori de gaze, astfel încât ”scădem într-un mod rezonabil prețul gazului”, a spus von der Leyen în discursul său anual privind starea Uniunii de miercuri (14 septembrie).
Iar o ”contribuție de solidaritate” va fi cerută companiilor de petrol și gaze, care au obținut profituri extraordinare din creșterea prețurilor pe piețele globale de energie, a anunțat șeful Comisiei Europene.
Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store a spus că este ”sceptic” cu privire la ideea plafonării prețurilor în urma unui apel telefonic cu von der Leyen.
Citește și:
Banca Mondială ia în calcul cel mai negru scenariu: risc crescut de recesiune globală în 2023
Cele mai mari trei economii ale lumii – Statele Unite, China și zona euro – au încetinit puternic și chiar și o lovitură moderată asupra economiei globale în următorul an ar putea duce la recesiune”, a declarat banca într-un nou studiu. Instituția a precizat că economia mondială se află în prezent în cea mai accentuată încetinire după o redresare post-recesiune din 1970, iar încrederea consumatorilor a scăzut deja mai mult decât în perioada premergătoare recesiunilor mondiale anterioare. „Creșterea globală încetinește brusc, iar încetinirea va continua probabil pe măsură ce tot mai multe țări intră în recesiune”, a declarat președintele Băncii Mondiale, David Malpass, adăugând că este îngrijorat că aceste tendințe se vor menține, cu consecințe devastatoare pentru economiile de piață emergente și în curs de dezvoltare, scrie The World Bank.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
