'Sunt nenumărate momente în viaţa noastră când constatăm că suntem într-o criză de identitate - ne întâlnim cu noi înşine, pătrundem în universul nostru lăuntric şi ne speriem de ceea ce găsim acolo. Constatăm că nu ne putem povesti, că nu putem externaliza cele care ţin de identitatea cea mai adâncă a fiinţei noastre. Ne constatăm propria noastră derută, lipsă de sens. Acela este momentul declanşator pentru căutarea identităţii noastre. Când ne trezim într-o criză de identitate, avem nevoie să ne fie consolidată această identitate, în Hristos.', a spus părintele Ignatie.
'Noi ne descoperim, cu adevărat, pe noi înşine şi ne întâlnim cu sinele nostru, când ne rugăm - este cel mai real moment al întâlnirii cu sinele profund al fiinţei noastre. De aceea, vă îndemn ca, ori de câte ori vă aflaţi într-o criză de personalitate, de identitate, primul refugiu, primul imbold pe care să îl simţiţi să fie rugăciunea', a spus părintele Ignatie, conform site-ului Episcopiei Huşilor.
Episcopul Huşilor a atras atenţia cu privire la pericolul şi falsele iluzii pe care mediile digitale le pot presupune
'Din păcate, lumea în care trăim noi, astăzi, ne invită să ne asumăm multe identităţi false şi noi acceptăm acest lucru, transformând sinele nostru într-o chestiune duplicitară. Vrem să ne vindem bine. În momentul în care ne livrăm, pe reţelele de socializare, încercăm să o facem cât mai perfect, încercăm să ne livrăm celui care ştim că se va uita pe pagina noastră de Facebook, de Instagram, de Twitter sau pe contul de Snapchat, vrem să fim perfecţi. În acele momente, pe care le perpetuăm zi de zi şi, poate, săptămâni la rând, nu facem altceva decât să ne livrăm o identitate falsă, pentru că noi nu suntem perfecţi, nu arătăm în modul în care vrem să ne prezentăm celor de la care aşteptăm un like sau un comentariu. În acest moment, ne angajăm pe un drum în care nu o să mai avem putinţa de a ne găsi pe noi înşine.
(...) Căutaţi-vă identitatea şi o veţi vedea, găsită, cu adevărat, în Hristos, în Liturghie. Nicăieri în altă parte - oricât de perfect v-aţi livra şi v-aţi 'vinde' sinele - nu veţi căpăta linişte. Va veni momentul în care nu veţi putea fugi de voi înşivă, de adâncul sinelui vostru', a spus ierarhul.
Întâlnirea Tinerilor Ortodocşi Vaslui a reunit peste 700 de tineri din toate protopopiatele Episcopiei Huşilor.
Actorul american Jonathan Jackson, convertit la ortodoxie, a susţinut conferinţa 'Identitate virtuală versus identitate reală. Pericol, nepăsare sau stare de fapt?'
În cadrul evenimentului, actorul american Jonathan Jackson, convertit la ortodoxie, a susţinut conferinţa 'Identitate virtuală versus identitate reală. Pericol, nepăsare sau stare de fapt?'.
Jonathan Jackson a primit Crucea episcopală 'Grigore Leu' - cea mai înaltă distincţie a Episcopiei Huşilor pentru mireni, notează Agerpres.
Citește și - Prilej de bucurie în Biserica Ortodoxă! Preotul Martir Alexandru Baltaga a fost propus spre canonizare
Pe data de 7 august s-au împlinit 81 de ani de când Părintele Alexandru Baltaga a plecat la Ceruri ca mucenic, la vârsta de 80 de ani. Din dragostea nutrită față de Dumnezeu și de Sfânta Treime, acesta a suportat chinurile din lagăr și torturile aplicate de torționarii acelei vremi.
În anul 1917, care a măcinat Europa prin Revoluții și noi curente de gândire, preotul Alexandru Baltaga era singurul reprezentant al Bisericii din Sfatul Țării, la momentul votării Unirii Basarabiei cu România.
Alexandru Baltaga s-a născut la data de 14 aprilie 1861, în comuna Lozova, județul Lăpușna, unde actualmente se află raionul Strășeni, aproape de Chișinău. Dragostea pentru Dumnezeu i-a fost inspirată în familie, tatăl său fiind preotul Ștefan Baltaga, slujitor la Biserica Sf. Nicolae din satul Lozova. Mama sa, Elena Prohorievna, și-a dovedit devotamentul prin educația creștinească pe care i-o oferise fiului său, informează Basilica.ro.
Alexandru Baltaga a urmat școala parohială din Lozova, apoi Seminarul Teologic de 10 clase din Chișinău. După terminarea studiilor, se angajează ca pedagog la Școala Spirituală de băieți din Chișinău. A slujit la biserica Sf. Alexandru Nevski, din Călărași-sat, pe teritoriul Republicii Moldova de azi. Între 1903 și 1925 a fost Președintele Congresului Eparhial.
Susținător al Basarabiei, torturat în închisori
Chiar dacă torturile și interogatoriile erau greu de suportat, Părintele Alexandru Baltaga nu s-a dezis de credința sa în Dumnezeu și în țară. Mai jos este redat unul dintre interogatoriile la care a fost supus, fiind anchetat la acel moment de Cerepanov, anchetator superior al secției anchetă a NKVD RSSM, locotenent inferior al Securității de Stat:
”– Sunteți acuzat că, în anul 1918, fiind ostil Rusiei Sovietice, ați votat dezlipirea Basarabiei de Rusia și unirea ei cu România. Recunoașteți acest lucru?
– Da, recunosc. Eu, Baltaga, într-adevăr am fost adversar al revoluției și, pentru a o evita, am votat unirea.
– Care au fost motivele pentru care preoțimea în general dar și Dvs. ați votat unirea cu România?
– Mie, basarabeanului naționalist, ca nimănui altui îmi sunt cunoscute faptele de atitudine ingrată a arhiereilor ruși Pavel, Serafim ş.a. față de preoțimea basarabeană. Prelații înalți ai bisericii din fosta Rusie au interzis ca în școlile din Basarabia să se predea în limba moldovenească, obligând ca și slujba religioasă să se țină la fel în limba rusă. Toate aceste fapte au stârnit nemulțămiri între preoțimea basarabeană față de biserica rusă și Rusia în general”, scrie Agenția de Presă a Bisericii Ortodoxe Române Basilica. Vezi știrea aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
