Ministerul Energiei pregăteşte modificarea legislaţiei în acest sens, a declarat, miercuri, ministrul de resort, Anton Anton.
El a făcut aceste afirmaţii după ce, tot miercuri, oficialii Ministerului Energiei şi cei ai companiei chineze CGN au semnat acordul investitorilor pentru proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Ministrul a fost întrebat de jurnalişti dacă populaţia va fi cea care va subvenţiona energia produsă de aceste reactoare, prin aşa-numitele 'contracte pentru diferenţă'.
'Contractele pentru diferenţă nu sunt făcute pentru energia nucleară, sunt o nouă formă de hai să zicem subvenţie, mai repede de atragere a capitalului şi a investitorilor în domeniul energiei. Eu vreau să subliniez acest lucru. Noi, şi nu numai noi, suntem pe o pantă descendentă a producţiei de energie şi pe o parte rapid ascendentă a consumului de energie, astfel că trebuie să găsim modalităţi prin care să atragem investitorii spre acest domeniu', a arătat ministrul.
Potrivit acestuia, zonele cu cel mai mare potenţial de a atrage noi investitori sunt cele ale energiei curate. 'E foarte greu, dar nu imposibil, să mai investeşti în zona de cărbune, mai repede întreţinem sau construim o chestiune ultramodernă, cu carbon capture storage, adică o chestiune care, în pofida faptului că producem energie din cărbune, acest cărbune nu mai poluează deloc. Până când vom face chestia asta, la îndemână este energia solară, eoliană şi nucleară, energiile care sunt nepoluante. Pentru asta s-a făcut schema de contracte de diferenţă, care nu este o invenţie românească, este folosită în UE şi noi nu am făcut altceva decât să vedem dacă se potriveşte zonei româneşti', a susţinut Anton. El a subliniat că România are acordul Comisiei Europene pentru acest mecanism de sprijin a investiţiilor. Întrebat dacă reactoarele 3 şi 4 se puteau face şi fără contracte pentru diferenţă, ministrul a arătat că există mai multe modalităţi de finanţare. 'Una ar fi să venim să spunem 'Noi, România, avem toţi banii, faceţi-l'. Altă modalitate ar fi să spunem 'Noi, România, nu avem niciun ban, veniţi şi faceţi-l pe banii voştri'.
Contractul pentru diferenţă este undeva între cele două extreme şi este o schemă de finanţare pe care toată lumea o foloseşte', a explicat Anton. Ministrul a mai spus că, pentru implementarea contractelor pentru diferenţă, trebuie făcute modificări legislative, iar instituţia pe care o reprezintă pregăteşte iniţiative în acest sens.
Totodată, întrebat de jurnalişti dacă are vreo problemă cu faptul că societatea chineză cu care s-a semnat acordul investitorilor pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă a fost acuzată de spionaj în Statele Unite, Anton a răspuns: 'Toţi au fost acuzaţi de tot felul de lucruri. Eu nu am această problemă'. Potrivit Nuclearelectrica, Acordul Investitorilor în forma preliminară prevede înfiinţarea societăţii de proiect (JVCO) în următoarele două luni. JVCO este o societate pe acţiuni şi va avea o durata iniţială de doi ani. Participaţia CGN în compania de proiect va fi de 51%, iar cea a SN Nuclearelectrica SA, de 49%.
În ceea ce priveşte contractele pentru diferenţă, Ministerul Energiei a propus, în luna martie, introducerea de noi subvenţii pentru energia regenerabilă şi, în premieră, pentru cea nucleară, pe care ar urma să le plătească toţi consumatorii de electricitate în factura finală, potrivit unui document lansat în dezbatere publică pe site-ul instituţiei. Astfel, în fiecare an, consumatorii vor plăti 340 milioane de euro (125 de milioane de euro pentru proiectele de energie din surse regenerabile şi 215 milioane de euro pentru proiecte nucleare), la care se vor adăuga subvenţii şi pentru alte proiecte de producere a energiei cu emisii reduse de carbon. Sumele pe care le va plăti fiecare consumator pentru energia verde şi cea nucleară prin acest mecanism vor fi evidenţiate separat în factura finală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
