În vara acestui an, ANCPI a căzut pradă unui atac cibernetic de amploare. Toate sistemele informatice au devenit nefuncţionale, iar mii de români s-au trezit că nu pot completa tranzacţii imobiliare din această cauză.
În 10 iulie, hackerii ar fi pătruns în infrastructura ANCPI, potrivit analizei tehnice intermediare a DNSC. Patru zile mai târziu, ANCPI constată accesul neautorizat în infrastructura informatică. Toate sistemele informatice devin nefuncționale, inclusiv e-Terra și e-mailurile instituției. O zi mai târziu, ANCPI confirmă public atacul. ByteToBreach îl revendică. În 16 - 17 iulie, intervine DNSC, ca 10 zile mai târziu Guvernul să transmită că atacul a fost unul de tip ransomware. Hackerii au criptat și șters o parte din infrastructura de virtualizare care găzduia aplicațiile ANCP.
Vulnerabilităţile cresc. Rolul inteligenţei artificiale
Dar ce a învăţat România din acest atac? Dan Cîmpean, directorul DNSC, a vorbit despre acest subiect în cadrul Bucharest Forum 2026, organizat de Aspen Institute of Romania. Acesta recunoaşte că inteligenţa artificială contribuie la creşterea detectării vulnerabilităţilor din infrastructurile publice.
"Este un fapt că numărul vulnerabilităților detectate crește continuu în aproape orice categorie de infrastructură. Inteligența artificială ajută cu siguranță în acest sens, deoarece face corelații între vulnerabilități de nivel scăzut care, adunate, ajung la una critică. Așadar, tot ceea ce avem acum la îndemână ca informații despre tendințele legate de aceste vulnerabilități arată că numărul lor este în continuă creștere, iar profesioniștii, cei care dețin, administrează, operează sau folosesc acele infrastructuri, ar trebui să fie conștienți că trebuie să acționeze: trebuie să instaleze patch-uri, să testeze, să implementeze soluții de remediere temporară pentru a se asigura că acele vulnerabilități sunt închise.
Acum, realitatea este că numărul alertelor și notificărilor care privesc expuneri cunoscute, vulnerabilități cunoscute și dovezi de concept care arată că situația este gravă, că vulnerabilitățile pot fi exploatate în mod real și se pot produce daune, crește și el continuu.
Așadar, ce se întâmplă acum? Profesioniștii spun: „Bine, e prea mult, trebuie să aplic patch-uri, nu știu de unde să încep.” În multe organizații, în special în cele care operează infrastructura juridică/legislativă, este foarte complicat să faci actualizări sau upgrade-uri, deoarece trebuie să treci printr-un comitet de management al schimbărilor, trebuie să testezi, să testezi, să testezi, și abia apoi pui în producție", a declarat Dan Cîmpean, directorul DNSC.
"Actorii non-statali pot dezvolta atacuri cibernetice cu impact devastator"
Principala lecţie învăţată de România, spune directorul DNSC, este că atacurile cibernetice dezvoltate de actori non-statali pot avea şi ele un impact major.
"Așadar, una dintre lecțiile învățate din marele incident, incidentul major cu cadastrul din România, a fost că atacurile cibernetice executate de actori non-statali, nesofisticați, pot avea și ele un impact devastator. Prin urmare, cred cu adevărat că incidentul de la cadastru va fi un studiu de caz de manual, care va fi analizat și studiat de studenți și experți și în viitor, și care va arăta că bunele practici IT clasice, backup, aplicarea de patch-uri, managementul versiunilor, recuperarea în caz de dezastru, continuitatea afacerii, sunt importante.
Vedem această trecere importantă de la securitatea informației către reziliență, cu presupunerea că incidentul se va produce mai devreme sau mai târziu. Iar în acel moment, va fi important pentru orice organizație să restaureze serviciile, să restaureze infrastructura, să restaureze datele și să revină pe linia de plutire, funcționând cu fiecare mașină, cu fiecare calculator pe care îl are.
Ceea ce facem noi este că emitem din partea Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) alerte periodice de fiecare dată când există un conflict major; le recomandăm cu tărie profesioniștilor să nu ne ignore notificările, deoarece le putem spune: „Trebuie să aplicați patch-ul, trebuie să rezolvați problema”, dar nu avem acces la infrastructura lor pentru a o face în locul lor. Cam așa funcționează lucrurile", a completat Dan Cîmpean.


