"Pe fondul aversiunii la risc declanşată de invazia Rusiei în Ucraina, precum şi al inflaţiei ridicate, indicatorul de încredere macroeconomică al Asociaţiei CFA România şi-a continuat scăderea pentru a şasea lună consecutiv, atingând valori similare cu cele de la începutul pandemiei corona. Anticipaţiile inflaţioniste au continuat să crească, participanţii estimând că inflaţia va rămâne exprimată în două cifre cel puţin următoarele 12 luni. De asemenea, conform rezultatelor sondajului, există riscul ca yield-urile titlurilor de stat să fie exprimate în două cifre în următoarele 12 luni", a explicatAdrian Codirlaşu, CFA, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România, potrivit unui comunicat transmis marţi.
În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, peste 77% dintre participanţi anticipează o depreciere a monedei naţionale în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală), nefiind înregistrată nicio opinie de apreciere. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0216 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,1121 lei pentru un euro.
De asemenea, analiştii previzionează o creştere reală a PIB de 3,6% la finalul acestui an şi un deficit bugetar de 6,9% din PIB. Rata inflaţiei ar urma că coboare la 10,97% în orizontul de 12 luni, de la 15,05% în prezent, iar indicele ROBOR va urca la 7,57%.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut la valoarea de 32,9 puncte, situaţie cauzată, în special, de scăderea cu 5 puncte a componentei de anticipaţii, componentă care a înregistrat un declin pentru a opta luna consecutivă.
Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de peste 11 ani, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii şi anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.
Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb euro/leu, indicele bursier BET şi condiţiile macroeconomice globale.
Asociaţia CFA România este organizaţia profesioniştilor în investiţii din România, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), calificare administrată de CFA Institute (USA). Asociaţia CFA România este una dintre cele peste 160 de societăţi membre ale CFA Institute. În prezent, Asociaţia CFA România are peste 260 de membri, notează Agerpres.
Economistul Adrian Mitroi, sfaturi pentru români, în timp de criză: În Turcia inflația este 70%. În țara noastră, nu vom ajunge ca în 1990
Analistul economic Adrian Mitroi a oferit o serie de sfaturi de administrare a finanțelor personale, în timp de criză, în exclusivitate pentru cititorii DC News.
„Prima mea recomandare este ca românii să nu facă pariuri pe condiții macroeconomice, care sunt perdante absolut întotdeauna. Recomandarea mea este să pleci de la ce ai nevoie să faci cu banii, nu să te raportezi la randament. Dacă trebuie bani pentru un avans de casă, de exemplu, și cumperi în mod sacadat, temporizat, euro, ca să îți faci cei 10.000 de euro de avans, atunci e în regulă. Dacă planifici o excursie, undeva unde îți vor trebui dolari, să zicem că e în regulă. Dar nu aș sugera mutări semnificative de pe o monedă pe alta.
Teoria finanțelor personale la care ținem foarte mult este managementul finanțelor personale, nu al randamentului finanțelor. Deci sfatul meu este să îți plătești datoriile, poate mai scumpe decât randamentul depozitelor. Asta ar putea fi o soluție din care să faci foarte mulți bani - să îți plătești datoriile, taxele, să fii mai eficient energetic.
A doua recomandare este că nu aș sugera vânzarea, pentru cei cu investiții bursiere sau imobiliare. Chiar dacă sunt scăzute în valoare, au modele bune de business, de afaceri. Nu aș recomanda nicio vânzare intempestivă”, a declarat analistul economic Adrian Mitroi.
Întrebat dacă sunt șanse să ajungem la inflația din anii 1990, profesorul Adrian Mitroi a răspuns:
„Nu, eu cred că inflația marginală va fi în scădere, noi tindem deja să atingem maximul. Unele țări din Uniunea Europeană sau din NATO, precum Letonia, Estonia, Lituania au niște zone de inflație de 20%, Turcia are o inflație de 70%, ceea ce este exorbitant. În cazul nostru, nu cred că vom trece de 15%. Cred că este o vară bună agricolă. Chiar dacă vara este secetoasă, există și un proces dezinflaționist adus de produsele agricole. Totodată, cred că toate măsurile acestea luate în grabă cu gazul, cu economisirile, vor fi și ele eficiente și ne vor estompa creșterile exorbitante de energie, gaz și curent.
Asta nu înseamnă că vom ocoli o perioadă lungă de inflație cu două cifre. Vom tot avea inflație cu două cifre, dar nu vom ajunge la nivelul din 1990. Nefăcând nicio considerație despre variabila cea mai critică, care este invadarea Ucrainei - elementul care stă la baza răspunsului - eu cred că vorbim despre o perioadă semnificativă în care vom avea inflație cu scădere economică, în următoarele semestre, nu știu dacă substanțială, dar, în orice caz, cu recesiune. Deci vom avea două semestre cu inflație și creștere economică modestă (n.r. anul acesta), apoi vom avea inflație cu recesiune anul viitor, ca abia în a doua parte a anului (n.r. viitor), în ton cu predicția Băncii Centrale Europene, să vedem inflația apropiindu-se iarăși de 10%, la pachet cu o creștere economică destul de modestă.”, a mai relatat economistul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
